duminică, 23 noiembrie 2014

PROFEŢIILE LUI MITAR TARABICH



Mitar Tarabih (1829-1899), un ţăran analfabet din micul sat sârbesc Kremna, avea ocazional viziuni profetice. Fiind o persoană religioasă şi având ca naş un preot ortodox local, i-a povestit acestuia despre episoadele sale „de vedere în viitor”.
Preotul, Zaharije Zaharich (1836-1918), a consemnat toate acestea într-un mic carneţel care a fost deteriorat de foc în anul 1943, când casa sa a fost distrusă de armata bulgară de ocupaţie. Acest texte se află acum în posesia familiei strănepotului lui Zaharich – Dejan Malenkovich. Spre deosebire de profeţiile lui Nostradamus (1503–1566), care par a fi criptate cu ultima tehnologie de criptare pe 1024 biţi, profeţiile lui Tarabich sunt foarte clare.
Cea mai cunoscută profeţie a lui Tarabich se referă la o serie de evenimente politice care s-au desfăşurat în secolul al XIX-lea în Serbia. 
El a prezis un şir de evenimente ce au avut loc într-o perioadă de câţiva zeci de ani şi au dus în final la înlăturarea de la tronul regal al Serbiei a familiei guvernatoare Obrenovich. Această  profeţie a devenit cunoscută în Balcani sub numele de „profeţia întunecată”, lucrurile desfăşurându-se exact aşa cum au fost prezise.

Trebuie să ţinem cont de faptul că cuvintele lui Tarabich sunt traduse din limba sârbo-croată şi că traducerea realizată nu este neaparat în forma finală. Veţi putea observa că anumite fraze dintre ghilimele sunt stângace şi neprelucrate, acestea fiind o oglindire precisă a accentului său rural. Cuvintele lui Tarabih provin din conversaţia cu naşul său Zaharich, aşa că trebuie să ţineţi cont de faptul că orice referire la „tu” sau la „urmaşii tăi” se referă în la  Zaharich (preotul). 
Când Tarabich spune „noi” se referă la sârbi, nefăcând însă distincţie între croaţi, sârbi, slovaci, etc.; pentru el oricine vorbea limba lui era un sârb. De asemenea, e important de observat faptul că nu ştim de fapt câte din profeţiile lui Tarabich au fost influenţate de propria sa opinie. Unele dintre adjectivele utilizate pentru a descrie oamenii şi evenimentele pe care le-a văzut pot fi o reflectare a interpretării sale specifice omului de la ţară asupra acelor evenimente (de exemplu: inteligent, viteaz, cinstit, oribil, năpastă, etc).

Previziuni şi evenimente desfăşurate până la sfărşitul primului război mondial (1903-1918):
„După asasinarea regelui şi a reginei [Alexander şi Draga Obrenovich], va veni la putere familia Karageorgevichi. Apoi vom începe din nou un război cu turcii. Patru state creştine vor ataca Turcia şi graniţa noastră va fi pe râul Lim. Apoi vom cuceri în sfârşit Kosovo.”
Fapte istorice:
• 1903 – Alexander şi Draga Obrenovich au fost asasinaţi de  propriile gărzi, iar Peter Karageorgevich devine noul conducător al Serbiei.
• 1912 – se declanşează primul război balcanic între Alianţa Balcanică (compusă din Serbia, Grecia, Bulgaria şi Muntenegru) şi Turcia (Imperiul Otoman). Alianţa Balcanică învinge şi Serbia îşi mută graniţa pe râul Lim. Serbia obţine Kosovo de la turci.

„Curând după acest război, va începe un altul... Marele Război, în care se va vărsa o mulţime de sânge. Dacă acel sânge ar fi un râu, o piatră imensă de 300 de kilograme ar fi dusă de curent cu uşurinţă. O puternică armată de dincolo de râu, de trei ori mai mare decât a noastră,  ne va ataca... şi va distruge totul în calea ei. Va pătrunde adânc în teritoriul nostru... Vremuri grele vor veni asupra noastră... Armata noastră aproape că va ceda, dar apoi, brusc, un om inteligent, călare pe un armăsar negru, va prelua comanda ei şi va striga: „Înainte spre victorie camarazii mei! Înainte, fraţi sârbi! Armata noastră îşi va reveni atunci la viaţă. Spiritul ei de luptă se va trezi  şi inamicul va fi izgonit departe peste râu...
Fapte istorice:
• 1914 – Imperiul Austro-Ungar a început un război împotriva Sârbiei după ce un naţionalist sârb, Gavrilo Princip, i-a asasinat, la Sarajevo, pe moştenitorul tronului austriac, arhiducele Franz Ferdinand şi pe soţia acestuia. Acest război local s-a dezvoltat rapid, devenind primul război mondial (la care au luat parte 32 de naţiuni). La început, Austria a cucerit cu uşurinţă  partea centrală şi de nord a Serbiei, dar în momentul în care generalul Alexandar Mishich – omul călare pe un armăsar negru – a preluat comanda, armatele sârbe au reuşit să respingă  invadatorii austrieci până dincolo de râul Drina, înainte de octombrie 1915.

„Apoi, dinspre nord, va veni peste noi o armată şi mai mare. Pământurile noastre vor fi devastate. Mulţi dintre noi vor muri de foame şi de diferite boli. Timp de trei ani Serbia va fi într-un întuneric  total. În acest timp, trupele noastre rănite vor fi peste hotare. Ele vor sta într-un loc înconjurat de mare şi vor fi hrănite şi îngrijite de prieteni de peste mări. Apoi, după ce rănile li se vor vindeca, vor veni acasă cu nişte vapoare şi vor elibera Serbia şi toate teritoriile în care trăiesc fraţii noştri.”
Fapte istorice:
• Germanii şi-au început atacul dinspre nord şi până în luna decembrie 1915 i-au învins pe sârbi. Armata şi guvernul sârb s-au refugiat în 1916 în insulele greceşti Kerkira (Corfu). Acolo s-au regrupat şi după ce s-au refăcut complet, au navigat spre Salonic unde au format un nou front împreună cu  trupele aliate. După multe lupte grele, Serbia a fost în sfârşit liberă şi s-a reunit cu celelalte naţiuni slave din sud (croaţii şi slovacii), ale căror teritorii au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar. În timpul ocupaţiei germane, un mare număr de oameni din Serbia au murit de foame şi de diferite boli.

„Îţi voi mai spune încă un lucru  părinte: armata invadatoare va intra în Kremna exact în ziua ta de botez, va rămâne aici timp de trei ani şi va pleca exact în aceaşi zi în care a venit - ziua sfântului Luca. Dar tu nu vei vedea sfârşitul războiului. În ultimul an al acestui măcel mondial, vei muri. Aceste două războaie, cel cu turcii şi cel mare, în care va fi implicată întreaga lume, îţi vor lua doi dintre copii – unul înainte  şi altul după moartea ta.”
Fapte istorice:
• Germanii au intrat în Krema în ziua Sf. Luca şi satul a fost eliberat după trei ani, exact în aceiaşi zi. Zaharije Zaharich a murit în 1918, în ultimul an al primului război mondial. În acest război şi-au pierdut viaţa doi dintre copii săi – unul înainte şi celălalt după moartea sa.

Previziuni şi evenimente desfăşurate până la sfărşitul celui de al doilea război mondial (1918–1945)
„Ascultă-mă, bunul meu părinte: după primul mare război, Austria va dispărea şi Serbia va fi la fel de mare ca un adevărat regat. Vom trăi împreună cu fraţii noştri de la nord.”
Fapte istorice:
• 1918 – Imperiul Austro-Ungar a fost dizolvat. În decembrie 1918, a fost proclamat un nou stat, intitulat oficial Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Acest regat a trecut în mod constant prin probleme economice, sociale şi politice cauzate în cea mai mare parte de conflictele desfăşurate între diferitele partide politice naţionaliste.

„Pentru câţiva ani vom trăi în pace, armonie şi prosperitate. Dar acest lucru nu va dura mult. Oamenii noştri vor fi cuprinşi de o ură veninoasă... Sânge va fi vărsat... oribil! Nu ştiu când şi de ce, dar probabil va fi din cauza acestei uri.”
Fapte istorice:
• Dominaţia guvernului de către sârbi şi numărul mare de partide politice, cât şi negarea autonomiei croaţilor, slovenilor şi a altor grupuri minoritare, a dat naştere unor puternice lupte politice în imperiu. Sub conducerea lui Stjepan Radich, croaţii şi aliaţii lor au luptat sistematic împotriva unui sistem centralizat şi împotriva conducerii. Prima fază a acestei lupte s-a încheiat în iunie 1928 când un deputat din Muntenegru a împuşcat mortal doi dintre colegii săi parlamentari. Drept răzbunare, croaţii s-au retras din parlament şi au organizat un regim separatist, cu cartierul general în Zagreb. Războiul civil părea iminent, dar în ianuarie 1929, regele Alexandru (rege sârb) a suspendat constituţia din 1921, a dizolvat parlamentul şi toate partidele politice şi a impus un control dictatorial.
Regele, sperând să stabilească astfel o stare de unitate naţională, a abolit apoi provinciile traditionale şi a schimbat numele statului în Regatul Yugoslaviei („Ţara slavilor din sud”).

„Apoi, cel ce stă pe tronul regatului nostru este ucis, lăsând în urmă o văduvă şi nişte orfani. O rudă a acestui îi va lua locul pe tron, încercând să conducă corect şi să aibă grijă de copiii vărului său. Dar oamenii nu îl iubesc şi este acuzat de faptul că este un conducător nedrept. Armata sa îl detronează şi îl aruncă în închisoare. Viaţa sa va fi salvată de regele şi regina Angliei. Apoi, pe tron se va aşeza fiul regelui ucis. Dar va conduce doar câteva zile deoarece soldaţii săi îl vor lua şi îl vor duce peste mări din cauză că regatul nostru este din nou invadat de o armată străină, rea. Întreaga Europă se află sub stăpânirea anti-crucii încovoiate.”
Fapte istorice:
• Pe data de 9 octombrie 1934, un terorist macedonian aflat în legătură cu grupurile separatiste croate îl ucide pe regele Alexander, aflat pe atunci în Franţa, într-o misiune diplomatică. Fiul regelui, încă tânăr, va succeda la tronul Yugoslaviei sub numele de Petru al II-lea. Conducerea statului va fi preluată legal de către un consiliu de regenţă tripartit condus de către prinţul Pavle Karageorgevich, un văr al regelui decedat. Devenind din ce în ce mai nepopular, Pavle a fost înlăturat de către armata sa şi exilat în Anglia. Al doilea război mondial a început în 1939. Armata germană a invadat Yugoslavia în aprilie 1941, dar tânărul rege Petru, înpreună cu guvernul, a fugit din faţa hoardelor invadatoare naziste.
Cea mai mare parte a Europei a căzut sub ocupaţia nazistă.

„La început Rusia nu va lupta în acest război, dar, când va fi atacată de către armata cea rea, va intra şi ea în război. Un ţar roşu se află pe tronul Rusiei.”
Fapte istorice:
 • Când Germania nazistă a început cel de al doilea război mondial, U.R.S.S. (Rusia) a rămas neutră. În 22 iunie 1941, mai mult de trei milioane de soldaţi germani au invadat U.R.S.S.-ul. 
Sub conducerea lui Iosif Stalin, liderului partidului comunist, U.R.S.S.-ul a intrat în război.

„Aici  îşi vor face apariţia oameni cu stele în frunte. Ei vor conduce Uzice şi această regiune exact 73 de zile, iar apoi, fugind din faţa inamicilor, vor trece peste râul Drina. Acestea sunt perioade de foamete şi mare rău... Sârbi se vor lupta şi se vor măcelări unii pe alţii. Inamicul invadator se va uita la ura întunecată a sârbilor şi va râde de noi. Un om cu ochi albaştri, călare pe un cal alb apare în mijlocul poporului nostru. O stea străluceşte pe fruntea sa. Armata cea rea îl va căuta prin toată ţara, prin păduri, peste râuri şi peste mare, dar degeaba. Acest om va aduna o puternică armată şi va elibera Belgradul de sub ocupaţia străină. El va izgoni inamicul din ţara noastră  şi regatul nostru va fi mai mare ca niciodată. Rusia va face o alianţă cu alte mari regate de peste mări  şi împreună vor distruge anti-crucea încovoiată şi vor elibera toate popoarele înrobite din Europa.”
Fapte istorice:
• În Yugoslavia, partidul comunist condus de către Josip Broz Tito – omul cu ochi albaştri  călare pe un cal alb - a început mişcarea de rezistenţă împotriva germanilor şi a italienilor, cât şi împotriva naţionaliştilor extremişti sârbi şi croaţi care erau în război unii împotriva celorlalţi. Simbolul partidului comunist condus de Tito era o cruce roşie, purtată pe pălărie.
• Primul teritoriu eliberat de Tito şi armata sa a fost regiunea din jurul oraşului Uzice. Aceştia au reuşit să rămână aici exact 73 de zile, după care au fost nevoiţi să fugă peste râul Drina, în Bosnia. În toată Yugoslavia se duceau lupte de gherilă.
• În mai 1945, Germania a fost înfrântă de către alianţa formată din U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie şi Franţa şi până la sfârşitul anului, Yugoslavia a fost unită. Tito a intrat în Belgrad pe un cal alb şi şi-a stabilit reşedinţa la Palatul Regal. Atunci s-a format Yugoslavia comunistă, care a dobândit noi teritorii statul vecin Italia.

Previziuni şi evenimente ce au urmat celui de al doilea război mondial (din 1946 până în prezent)
 [Nota editorului: spre deosebire de relatările de mai înainte, preotul Zacharich vorbeşte acum în jurnalul său direct despre conversaţiile cu Mitar Tarabich.]
„Mitar mi-a spus că omul cu ochi albaştri şi cu stea în frunte va strica relaţiile îndelungate de dragoste cu ruşii, fraţii noştri creştini ortodocşi. El nu le va fi recunoscător pentru faptul că el şade pe tronul nostru doar pentru că ei      l-au pus acolo.  Aceste răni se vor vindeca repede şi vom fi din nou prieteni cu poporul rus, dar niciodată nu vom mai fi sinceri, ci doar de suprafaţă, prefăcându-ne de dragul altora că nu înţelegem cum ne înşelăm şi ne minţim unii pe alţii.”
Fapte istorice:
 • În 1948, Tito a refuzat să accepte ordine de la conducătorul U.R.S.S.-ului Iosif Stalin – omul care l-a format politic la începuturile anilor ‘20 şi la trimis înapoi în Yugoslavia pentru a organiza un partid comunist. U.R.S.S.-ul    l-a denunţat pe Tito, acuzându-l că a deviat mult de la politica comunistă. Tito a eliminat şi executat membrii ai partidului său care s-au opus deciziei sale. Relaţiile cordiale cu U.R.S.S.-ul au fost reluate în anul 1953, după moarte lui Stalin. Relaţiile Yugoslaviei cu ţările capitaliste democrate au provocat neîncrederi în relaţia cu U.R.S.S.-ul.

„După Marele Război, pacea va domni din nou asupra întregului pământ. Multe state noi vor apare... negre, albe, roşi şi galbene. Se formează un tribunal internaţional care nu permite ţărilor să se lupte una cu cealaltă. Acest tribunal va fi deasupra tuturor regilor. Acolo unde se declanşează un război, tribunalul va încerca să judece cinstit, încercând să transforme ura şi măcelul în iubire şi pace. Cei norocoşi ce vor trăi să vadă aceste lucruri vor fi mai mult decât fericiţi.”
Fapte istorice:
• În decembrie 1945, au fost fondate Naţiunile Unite. Articolul 33-38 din statutul Naţiunilor Unite autorizează Consiliul de Securitate să sprijine naţiunile aflate în conflict să îşi rezolve neînţelegerile prin intermediul unor mijloace paşnice, incluzând aici negocierile, ancheta, medierea, împăcarea, arbitrarea şi aplanarea judiciară.
• Între anii 1946 şi 1970, o mulţime de ţări din Asia, Africa, Orientul Mijlociu şi America de Sud şi-au obţinut independenţa.

„După un timp, anumiţi regi mari, cât şi unii mici, vor începe să simuleze respect faţă de tribunal, în timp ce vor face ceea ce doresc...  Multe războaie mici vor începe datorită acestora... Mii şi mii de oameni  vor muri, dar nu vor mai fi războaie mari.”
Fapte istorice:
• Războiul Coreean (1950–1953), războiul din Vietnam (1959–1975), războiul din Afganistan (1979–1988), scandalul contra  Nicaraguei şi contra Iranului (1979–1989), etc. 

„Vor fi câteva războaie în jurul regatului lui Israel, dar mai devreme sau mai târziu pacea va ajunge şi în acestă zonă. În aceste războaie fratele se va lupta împotriva fratelui, dar apoi vor face pace şi se vor săruta între ei, însă ura lor va rămâne... Toate aceste mici războaie sunt declanşate de către marile regate datorită răutăţii acestora; cei care se luptă şi se măcelăresc între ei fac acest lucru datorită prostiei lor oarbe.”
Fapte istorice:
• În 1947 în Estul Mijlociu a fost fondat statul Israel. În 1967, un război – cunoscut ca războiul de şase zile – a izbucnit între Israel şi statele arabe vecine. În 1975 a izbucnit un război civil în Liban, fiind implicaţi aici iranieni, sirieni, palestinieni şi israelieni.

• Au mai existat şi alte războaie cum ar fi cel dintre Irak şi Iran (1980-1988) şi cel dintre Irak şi Kuweit (1991), etc.

„În ţara noastră, pacea şi prosperitatea vor dura mult timp. Multe generaţii se vor naşte şi vor muri în pace, aflând despre război doar din cărţi, din poveşti şi din diferite apariţii stranii.”
Fapte istorice:
• In 1965 şi 1966, reformele economice din Yugoslavia au dus la ceea ce s-a numit o revoluţie economică. Producţia totală a industriei a crescut în 1957 cu 70% mai mult decât cea din 1953, iar în anul 1966 era de două ori mai mare decât cea din 1957. Preţurile au fost stabilizate, economiile erau din ce în ce mai constante şi productivitatea muncii a crescut cu aproape 70%.
• Televiziunea şi radioul s-au bucurat de un mare avânt în anii 1950 şi 1960.

„Regatul nostru va fi puternic, iubit şi respectat de toată lumea. Oamenii vor mânca numai pâine albă şi grâu întreg doar atunci când vor dori. Toată lumea va călători peste tot cu căruţe fără boi. Oamenii vor călători pe cer, privind în jos, înspre pământul nostru, ca şi cum s-ar fi căţărat pe muntele Tara.”
Fapte istorice:
• A existat o perioadă de prosperitate economică, dublată de introducerea maşinilor, autobuzelor, vagoanelor şi transportului aerian. (Yugoslavia şi-a creat propria companie de transport aerian).

„Serbia va prospera cel mai mult în perioada în care va fi guvernată de către omul cu ochi albaştri călare pe un cal alb, cel ce va veni în Serbia aducând un fel de religie nouă. El se va urca pe tronul ţării noastre şi va fi puternic şi sănătos, trăind o viaţă lungă, de aproape o sută de ani.
Îi va place foarte mult să vâneze şi odată, în timp ce va fi la vânătoare va cădea întâmplător de pe calul său alb şi astfel îşi va pierde piciorul. Va muri datorită acestei răni şi nu din cauza vârstei sale înaintate.”
Fapte istorice:
• Guvernarea lui Tito a adus în Yugoslavia comunismul şi o stare de prosperitate economică. Tito a trăit 87 de ani (1892-1980). Nu a avut un accident de vânătoare, dar îi plăcea mult să călărească şi să vâneze. Cauza reală a morţii sale a fost diabetul, ce a dus la amputarea piciorului său.

„După el, ţara nostră va fi guvernată de un fel de comisie, dar nu va mai fi niciodată aşa cum a fost. Deşi oamenii din regatul nostru vor uita de mizerie şi de foame şi vor trăi în mare belşug, fratele va începe să urască şi să gândească cu răutate la fratele său.”
Fapte istorice:
• După moartea lui Tito, Yugoslavia a fost condusă de o „preşedenţie colectivă” până în anul 1991. În anii ’80, au existat mari tensiuni în provincia Kosovo, care a devenit autonomă în anul 1968, după proteste dezlănţuite împotriva conduceri sârbe. Căutând mai multă independenţă şi cerând o republică separată, majoritatea populaţiei de origine albaneză a intrat în conflict cu populaţia sârbă şi cu populaţia din Muntenegru.

„În interiorul graniţelor noastre şi în afara lor un nou popor va apărea. Acesta va creşte ca iarba după potop. Va fi un popor bun şi cinstit şi va răspunde la ura noastră cu înţelepciune. Vor avea grijă unii de alţii ca fraţii. Iar noi, datorită nebuniei noastre, vom gândi că ştim totul, că putem face orice şi îi vom boteza cu o nouă credinţă de-a noastră, dar toate acestea vor fi în zadar deoarece acest nou popor va crede doar în el însuşi şi în nimeni altcineva. Multe necazuri vor veni din această direcţie, deoarece această nouă naţiune va fi curajoasă.”
Fapte istorice:
• După ce Parlamentul Croaţiei şi al Sloveniei a emis declaraţiile de independenţă din 25 iunie 1991, guvernul federal yugoslav a ordonat armatei ce era majoritar sârbă să îi înabuşe pe separaţionişti. În Slovenia s-a declanşat un război care a durat 10 zile, soldat cu înfrângerea sârbilor. Războiul din Croaţia a durat şapte luni, sfârşindu-se în ianuarie 1992. Aceste secesiuni şi declaraţia de independenţă a Republicii Yugoslave a Macedoniei din septembrie 1991 a marcat de fapt sfârşitul existenţei Yugoslaviei. Declaraţia de independenţă a Bosniei şi Herţegovinei din luna martie 1992 şi luptele care au decurs de aici au marcat izbucnirea războiului dintre Bosnia, Croaţia şi Herţegovina.

„Multe veri va dura acest necaz  şi nimeni nu va fi capabil să îl stopeze, deoarece acea naţiune va creşte ca iarba. Cel ce se va naşte la multe veri după tine va fi cinstit şi inteligent; va fi în relaţii de pace cu aceştia. Noi vom trăi în pace – ei acolo, noi aici şi acolo.”
Fapte istorice:
• Războiul dintre Bosnia, Croaţia şi Herţegovina a durat cinci ani (1991-1995). Unul dintre aspectele semnificative ale acestui conflict a fost implicarea internaţională, atât politică cât şi militară (prin intermediul NATO). Comunitatea internaţională a luat o serie de măsuri, incluzând aici iniţiative de pace şi planuri de pace. „Ei acolo, noi aici şi acolo”: după război, populaţia de etnie croată a trăit doar în Croaţia în timp ce populaţia de etnie sârbă a trăit atât în Serbia, cât şi în Croaţia.
„Vezi tu, părinte, atunci când lumea începe să trăiască în abundenţă şi pace după cel de-al doilea mare război, toate acestea vor fi doar o iluzie amară, deoarece mulţi vor uita de Dumnezeu şi vor venera doar propria lor inteligenţă umană... Şi ştii tu, naşule, ce este inteligenţa umană comparată cu voinţa şi cunoaşterea lui Dumnezeu? Nici măcar o singură picătură în ocean.”
Fapte istorice:
• Odată cu dezvoltarea cunoaşterii ştinţifice şi a explicării ştinţifice logice a fenomenelor considerate anterior ca fiind supranaturale, ateismul a devenit o orientare filozofică mai naturală şi mai puţin dispreţuită.

„Oamenii vor construi o cutie şi în interiorul ei va fi un fel de dispozitiv cu imagini, dar nu vor fi capabili să comunice cu mine când voi fi mort, deşi prin intermediul acestor imagini vor fi aşa de aproape de această altă lume, la fel cum sunt de apropiate firele de păr de pe capul oamenilor. Cu ajutorul acestui dispozitiv cu imagini, omul va fi capabil să vadă tot ce se petrece în întreaga lume.”
Fapte istorice:
• Invenţia televiziunii şi a computerului.
• Influenţa exercitată de internet şi de programele de televiziune CNN, Al-Jazeera, Fox News, CCTV, etc.
• Căutând pe internet cu Google cuvintele „fantomă” şi „detector” am ajuns la acest rezultat:
 „Detectoare EMF. Detectoarele EMF au fost construite cu scopul de a detecta emisiile electromagnetice ale cuptoarelor cu microunde şi ale liniilor electrice de înaltă tensiune. Detectoarele EMF alertează investigatorii de prezenţa fantomelor prin intermediul măsurării distorsiunilor electromagnetice cuprinse între doi şi şapte miligauss. Modelele care sunt cel mai des recomandate de către cercetătorii în domeniul paranormalului sunt: detectorul de tri-câmp EMF şi detectorul de tri-câmp natural EM.”

„Oamenii vor face găuri în pamânt şi vor extrage aur, care le va da lumină, viteză şi putere, iar Pământul va vărsa lacrimi de tristeţe, deoarece va fi mult mai mult aur şi lumină la suprafaţa lui decât în interiorul lui. Pământul va suferi datorită acestor răni deschise. În loc să lucreze în interior, oamenii vor săpa pretutindeni, în locuri bune şi în locuri rele, dar adevărata putere va fi în jurul lor, nefiind capabilă să la spună: Veniţi, luaţi-mă; nu vedeţi că sunt aici, pretutindeni în jurul vostru?” Doar după multe veri oamenii îşi vor reaminti de această putere reală şi atunci vor realiza ce prosteşte a fost să sape toate acele găuri.”
Fapte istorice:
• Petrolul, cunoscut şi ca „aurul negru”, furnizează energie pentru automobile, generatoare electrice, avioane, etc.
Prospecţiunile de descoperire a noi zăcăminte petroliere sunt o acţiune economică riscantă, dar în anii ’80 tehnicile de explorare au fost perfecţionate, deşi încă mai exista riscul de a descoperi zăcăminte de petrol neviabile din punct de vedere economic. Experţii în domeniu estimează că, până în anul 2050, vor fi epuizate rezervele mondiale de petrol.

„Această putere va fi de asemenea prezentă în oameni, dar va dura mult timp până ce oamenii o vor descoperi şi o vor utiliza. Oamenii vor trăi foarte mult timp fără a fi capabili să se cunoască pe ei înşişi. Vor fi mulţi oameni învăţaţi care vor gândi că ştiu totul şi că pot face orice. Ei vor fi de fapt marele obstacol în calea acestei realizări (cunoaşterea de sine), dar, odată ce oamenii vor dobândi această cunoaştere, vor înţelege cât de mult s-au înşelat atunci când au ascultat de învăţaţii lor. Când acest lucru se va petrece, oamenilor le va părea rău că nu au descoperit mai înainte această cunoaştere atât de simplă.
Oamenii vor face multe lucruri stupide, gândind că ei ştiu totul şi pot face orice, deşi în realitate nu ştiu nimic. În Orient vor apare oameni înţelepţi, iar înţelepciunea acestora va traversa toate mările şi frontierele, dar mult timp oamenii nu vor crede în această înţelepciune. Dimpotrivă, ei vor declara ca fiind minciună tot acest adevăr. Sufletul lor nu va fi posedat de diavol, ci de ceva mult mai rău. Ei vor crede că iluzia lor este adevărul absolut, deşi nu va fi nici un adevăr în capetele lor.
Aici, acasă, va fi la fel ca pretutindeni în întreaga lume. Oamenii vor începe să urască aerul curat şi toată această frumuseţe şi prospeţime divină şi se vor ascunde în râncezeală. Nimeni nu îi va forţa să facă acest lucru, ci vor face acest lucru din voinţa lor liberă. Aici, în Kremna, multe ogoare vor deveni pajişti şi multe case vor fi abandonate, dar, apoi, cei care au plecat se vor întoarce pentru a se vindeca respirând aer curat. În Serbia nu va fi posibil să distingi femeile de bărbaţi. Toţi se vor îmbrăca la fel. Această nenorocire va veni la noi de peste hotare, dar va rămâne la noi cel mai mult. Un mire îşi va lua o mireasă, dar nimeni nu va şti cine este mirele şi cine mireasa. Oamenii vor fi pierduţi şi din ce în ce mai fără sens pe zi ce trece. Oamenii se vor naşte fără să ştie cine a fost bunicul şi străbunicul lor. Oamenii vor crede că ştiu totul, dar de fapt nu vor şti absolut nimic.”
Fapte istorice:
• Aşa cum se întâmplă pretutindeni în lume, oamenii părăsesc zonele rurale pentru a căuta un serviciu în marile oraşe. În ziua de astăzi mult mai multe femei au părul tuns scurt şi poartă pantaloni decât în vremea lui Tarabich. Copii născuţi în afara căsătoriei au devenit un lucru obişnuit.

„Sârbii se vor separa unii de ceilalţi şi vor spune: „Eu nu sunt sârb, eu nu sunt sârb”... Păgânii vor pătrunde în această naţiune şi se vor culca cu mamele, soţiile şi surorile sârbilor. Acestea vor naşte asemenea copii, încât aceştia vor fi cei mai slabi urmaşi apăruţi printre sârbi încă de la începutul lumii. Doar slăbănogi se vor naşte şi nimeni nu va fi suficient de puternic pentru a da naştere unui erou adevărat.”
Fapte istorice:
• După despărţirea Yugoslaviei în Serbia, Croaţia, Bosnia, şi Kosovo, forţele ONU de menţinere a păcii au staţionat în statele balcanice. Majoritatea dintre aceştia erau bărbaţi, astfel că a existat posibilitatea ca aceştia să întreţină relaţii sexuale cu femeile din Serbia. Sau acest lucru se poate referi la violurile sistematice şi răspândite ce au avut loc în timpul războiului din Balcani.
• Sârbii consideră aceste forţe de menţinere a păcii drepte invadatori ce s-au aliat în Kosovo cu musulmanii croaţi, bosnieci şi albanezi.
„La un moment dat, vom dispărea de pe acest pământ al nostru. Vom merge spre nord, dar, apoi, realizând stupiditatea acţiunii nostre, ne vom întoarce. Atunci ne vom deştepta şi vom izgoni păgânii, în numele Domnului, pentru a nu îi mai vedea niciodată.”
Fapte istorice:
 • Până la terminarea războiului din Balcani, în 1995, economia Serbiei, a Croaţiei şi a Bosniei erau ruinate şi şomajul era larg răspândit. Populaţia sârbă, croată şi bosniacă a trebuit să plece în Germania, Danemarca, Belgia, etc., în nord, pentru a găsi de lucru. În Kosovo, sârbii au devenit refugiaţi.
• În iunie 2004, existau 200.000 refugiaţi sârbi din Kosovo - acolo au rămas doar 80.000 de sârbi. În martie 2004, KFOR avea staţionaţi 19.000 de soldaţi, dintr-un total de 50.000; în iunie 2004, SFOR avea staţionaţi în Bosnia 7.000 de soldaţi dintr-un total de 60.000.
• În iunie 2004, au apărut ştiri din Kosovo conform cărora etnicii de origine albaneză îi izgoneau pe etnicii sârbi din Kosovo, utilizând bande dezlănţuite ce distrugeau bisericile şi casele aparţinând sârbilor, în timp ce trupele KFOR asistau neputincioase.

„Întreaga lume va fi ameninţată de o boală necunoscută şi nimeni nu va fi capabil să găsească o tratament; toţi vor spune „ştiu, ştiu, deoarece sunt învăţat şi deştept”, dar nimeni nu va şti de fapt nimic. Oamenii vor căuta şi vor căuta, dar nu vor fi capabili să găsească tratamentul corect, care, cu ajutorul lui Dumnezeu, va exista pretutindeni în jurul lor şi în interiorul lor.
Oamenii vor călători spre alte lumi pentru a descoperi acolo deşerturi fără viaţă, totuşi Dumnezeu îi va ierta; ei vor crede că ştiu mai multe decât Dumnezeu însuşi. Acolo nu vor găsi nimic cu excepţia păcii eterne a lui Dumnezeu  şi vor simţi cu inima şi cu sufletul lor toată frumuseţea şi puterea lui Dumnezeu. Oamenii vor ajunge până la Lună şi la stele. Ei vor căuta viaţă, dar nu vor găsi viaţă asemănătoare cu a noastră. Aceasta va fi acolo, dar ei nu vor fi capabili să o înţeleagă şi să vadă că este viaţă. Pe cel care merge acolo, Dumnezeu să îl ierte, necrezând în Dumnezeu aşa cum se cuvine unei persoane onorabile şi decente; când va veni înapoi va spune: Oh, voi oameni care rostiţi numele lui Dumnezeu cu îndoială, mergeţi acolo unde am fost eu şi atunci veţi vedea ce este mintea şi puterea lui Dumnezeu.
Cu cât oamenii vor şti mai multe cu atât mai puţin se vor iubi şi avea grijă unul de celălalt. Ura va fi atât de mare între ei încât le va păsa mai mult de diferitele lor dispozitive decât de propriile rude. Oamenii vor avea mai multă încredere în aceste dispozitive decât în cei mai apropiaţi vecini...
Printre oamenii unei naţiuni îndepărtate din nord va apare un om mic care îi va învăţa pe oameni despre dragoste şi compasiune, dar vor fi mulţi ipocriţi în jurul lui, astfel că va avea multe probleme. Nici măcar unul dintre aceşti ipocriţi nu va dori să ştie ce este graţia umană autentică, dar cărţile pline de înţelepciune ale acestui om vor rămâne şi toate vorbele sale se vor păstra, astfel că oamenii vor vedea apoi cât s-au autoamăgit.
Cei care vor citi şi scrie diferite cărţi cu numere vor gândi că ei ştiu cel mai mult. Aceşti oameni învăţaţi îşi vor lăsa vieţile conduse de către calculele lor şi vor trăi şi acţiona exact cum le spun aceste numere. Printre aceşti oameni învăţaţi vor exista oameni buni şi oameni răi. Cei răi vor face fapte rele. Vor otrăvi apa şi aerul şi vor răspândi molime deasupra mărilor, râurilor şi pământului, astfel încât oamenii vor începe să moară brusc de diferite boli. Cei buni şi înţelepţi vor vedea că tot acest efort şi muncă grea nu valorează nimic şi că duce doar la distrugerea lumii şi în loc să caute înţelepciunea în numere, vor începe să o caute în meditaţie.”

Previziuni şi evenimente din timpul celui de-al treilea război mondial
„Când vor începe să mediteze mai mult vor fi mai aproape de înţelepciunea lui Dumnezeu, dar va fi prea târziu, deoarece cei răi vor devasta deja întregul Pământ şi oamenii vor începe să moară în număr mare. Apoi oamenii vor fugi din oraşe la ţară şi vor căuta munţii celor trei cruci, şi acolo, înăuntru, vor fi capabili să respire şi să bea apă. Cei care vor scăpa se vor salva pe ei înşişi şi pe familiile lor, dar nu pentru mult timp,  căci o mare foamete va apare. Va exista o mulţime de mâncare în oraşe şi în sate, dar ea va fi otrăvită. Mulţi vor mânca datorită foamei şi vor muri imediat. Cei care vor posti până la sfârşit vor supravieţui, deoarece Sfântul Duh îi va salva şi ei vor fi aproape de Dumnezeu. Cel mai mare şi mai mânios va lupta împotriva celui mai puternic şi mai furios! Când va începe acest oribil război, va fi vai şi amar de armata care zboară pe cer; mai bine va fi de cei care luptă pe pământ şi în apă.
Cei care vor purta acest război vor avea oameni de ştiinţă care vor inventa diferite şi neobişnuite ghiulele. Când acestea vor exploda, în loc să ucidă, vor azvârli o vrajă asupra tuturor acelor vieţi – oameni, oştiri şi vite. Această vrajă îi va face să doarmă şi vor dormi în loc să lupte, iar după aceasta îşi vor reveni în simţiri.
Noi nu vom lupta în acest război, dar alţii vor da bătăli deasupra capetelor noastre. Oameni în flăcări vor cădea din cer deasupra Pozegăi [oraş din Serbia].
La sfârşitul acestui război, doar o singură ţară, înconjurată de mări mari, la fel de mare ca şi Europa noastră [Australia?], va trăi în pace, fără nici o problemă... Deasupra acesteia nici măcar o singură ghiulea nu va exploda! Cei care vor fugi şi se vor ascunde în munţii celor trei cruci vor găsi adăpost şi vor fi salvaţi, pentru a trăi după acea în abundenţă, fericire şi iubire, deoarece după aceea nu vor mai fi războaie...”

Sursa: http://www.nexusmagazine.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu