Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.
Spre deosebire de alte sarbatori, Inaltarea Sfintei Cruci se cinsteste cu post pentru ca aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra mortii si pacatului.
Inaltarea Sfintei Cruci marcheaza si doua evenimente solemne: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.
Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.
Tot in aceasta zi, in Bucovina se faceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pilda, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, crezand ca astfel vor avea parte de recolta bogata in toamna viitoare.
Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.
Tot in aceasta zi, in Bucovina se faceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pilda, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, crezand ca astfel vor avea parte de recolta bogata in toamna viitoare.
Sursa: www.realitatea.net/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu