Traducere şi adaptare de Marian Apostol (AIM) după originalul de la Turner Radio Network
Cel puţin o navă cosmică enormă, de origine necunoscută, a fost confirmată VIZUAL, aceasta fiind aselenizată pe Lună, anunţa Turner Radio Network (TRN) pe 18 ianuarie 2014. Imediat au fost lansate trei rachete Terrier-Orion la un interval de numai 20 de secunde, de la baza aeriană NASA de la Wallops (SUA). Lansările au avut loc puţin după miezul nopţii (ora locala 1 AM), având misiuni secrete coordonate de Departamentul Apărării (Department of Defense - DoD).
TRN este în posesia unor fotografii ale navei cosmice necunoscute, şi deţine un interviu audio cu un consultant NASA de la Meteoroid Environment Office (MEO) care confirmă faptul că de aproape doi ani guvernul SUA se foloseşte de Observatorul McDonald din Texas pentru a monitoriza permanent apropierea a două dintre navele observate. Cu un an în urmă, în ianuarie 2013, pe măsură ce se apropiau de Terra, obiectele trecuseră la 300.000 km de planeta Marte, când au dispărut vizual brusc.
Guvernul SUA, înţelegând că aceste două nave se apropie de Pământ şi că este posibil să nu mai fie vizibile de pe satelitul de monitorizare al NASA Lunar Reconnaissance Orbiter Camera (LROC), a decis să activeze din nou programul anulat anterior (din lipsă de fonduri) Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer (LADEE), programând lansarea satelitului de observare a Lunii în data de 6 septembrie 2013.
A durat aproape 100 de zile pentru ca LADEE să ajungă pe orbita stabilită dinainte, pentru că NASA a decis să se folosească de gravitaţie în loc de combustibil pentru a poziţiona satelitul. Deja în decembrie 2013, atât LADEE cât şi LROC confirmaseră fiecare că una dintre navele cosmice extraterestre uriaşe aselenizase pe Lună într-n crater de mărimea oraşului Chicago.
Toate aceste informaţii extraordinare au fost însă ţinute secrete, până când, datorită unei scăpări, imaginile furnizate de LROC (care, în general - dar nu toate, sunt făcute publice) au fost făcute publice prin serviciul GoogleMoon. Imediat, mai mulţi utilizatori ai acestui serviciu public au descoperit uriaşa navă extraterestră. Acum toată lumea poate să vadă acest obiect de pe Lună - secretul a fost dezvăluit!
Cum a început
Dr. Eric Norton a lucrat ca şi consultant pentru NSA (National Security Agency) şi NASA timp de 12 ani. El a lucrat în cadrul mai multor proiecte pentru guvernul SUA, iar cel mai recent a colaborat cu Meteoroid Environment Office (MEO) care este implicat în mai multe proiecte de cercetare cu scopul de a înţelege mai bine mediul de asteroizi din sistemul nostru solar, şi pentru ca acest mediu să poata fi modelat. În principal, ei monitorizează cerul, urmăresc meteoriţii şi alte obiecte din spaţiu.
Pe 22 ianuarie 2012, dr. Norton a fost solicitat să se deplaseze imediat de la reşedinţa sa de pe costa de est a SUA şi să se prezinte la Observatorul McDonald din Texas, care este unul dintre cele mai mari telescoape optice din America. I-a fost rezervat un loc la cel mai apropiat zbor în aceeaşi noapte, iar la aeroport îl aştepta un agent de la Department of Homeland Security care l-a condus la Observator motivând o chestiune de siguranţă naţională!
La sosire, Norton spune că s-a întâlnit cu alţi colegi care spuneau că au nevoie de ajutorul lui pentru a identifica ceva ce a fost detectat în spaţiul cosmic, şi i-au arătat imagini obţinute cu acest telescop pe o perioadă de câteva luni. "Ceea ce am văzut în spaţiu era o mulţime de structuri tridimensionale negre masive, aşezate în formaţie de linie dreaptă, care se deplasau în direcţia planetei Pământ", afirmă Norton.
El justifică opinia sa prin faptul că îi fuseseră arătate şi alte imagini obţinute cu trei luni înainte, ceea ce demonstra fără dubiu că direcţia acestor structuri era spre Terra. Obiectele necunoscute "se deplasaseră milioane de km spre Pământ în numai 3 luni", arată el, afirmând că viteza cu care aceste structuri se deplasau era incredibil de mare.
Dr. Norton spune că prezenţa sa acolo era necesară pentru a determina compoziţia acelor structuri necunoscute, şi dacă acele obiecte erau din materiale naturale, sau nu.
Folosindu-se de instrumente ştiinţifice puse la dispoziţie de NASA, echipa dr. Norton a descoperit că materialele din strucura necunoscută nu erau deloc naturale. La actualul nivel de înţelegere, părea că este un material de tip metalic, în care se afla şi carbon, care făcea să aibe o duritate de câteva mii de ori mai mare decât a materialelor similare folosite în prezent de oameni. S-a speculat că avea duritatea unui diamant, posibil fiind un material obţinut prin tehnologia de nano-tuburi.
Pe măsură ce obiectele se apropiau, echipa dr. Norton a avut ocazia să observe prin telescop detaliile structurale ale acestora. "Aveau forma clară de L tridimensional", a afirmat dr. Norton, care a adăugat că nu ştia dacă este vorba de nave pilotate sau de alt fel de obiecte cosmice. "Tot ceea ce ştiam era că se mişcau încoace, şi se mişcau extrem de rapid" a spus el.
În luna ianuarie 2013, obiectele se aflau la circa 300.000 km depărtare de planeta Marte. La acel moment, aproape instantaneu, obiectele au dispărut pur şi simplu de pe lentila telescopului. "Era ca şi cum s-ar fi apăsat pe un comutator - nu le mai vedeam pe nici-un telescop vizual, şi nici pe vreun radar" a continuat el. Obiectele necunoscute nu mai existau nici vizual, nici electromagnetic!
Din februarie 2013 până în aprilie 2013, el şi echipa sa au căutat cu atenţie şi răbdare pe cer aceste obiecte, dar fără vreun rezultat. El a fost în cele din urmă trimis acasă, cu menţiunea ca să fie pregătit în orice moment să revină de urgenţă pentru a-şi continua misiunea.
Pentru aproape 6 luni, dr. Norton nu a mai auzit nimic despre subiect. Dar starea de incertitudine s-a risipit în octombrie 2013, cu puţin timp înaintea deciziei guvernului SUA de a reduce finanţările bugetare în acest domeniu, când un coleg i-a comunicat telefonic că obiectele apăruseră instantaneu, de data aceasta pe suprafaţa Lunii noastre, pe partea invizibilă de pe Terra.
Acest coleg al lui Norton afirma că vestea a declanşat un val uriaş de panică la Casa Albă, guvernul american încercând din răsputeri să afle ce erau aceste structuri imense, de unde veneau ele, şi ce făceau acolo. La toate aceste întrebări nu există nici-un răspuns.
LROC
La data la care acest articol a fost redactat, NASA foloseşte de peste 1.600 de zile satelitul Lunar Reconnaissance Orbital Camera (LROC) pentru a obţine imagini de înaltă-definiţie ale suprafeţei Lunii. În ciuda faptului că este activă de peste 1.600 de zile, LROC a reusit să survoleze doar 20 % din suprafaţa Lunii. Fiind în imposibilitatea modificării parametrilor orbitali ai LROC pentru a porni în căutarea asiduă a obiectelor care s-ar afla în preajma Lunii, NASA a fost nevoită să facă ceva în această privinţă - dar în mod rapid şi ne-costisitor. Soluţia era LADEE.
LADEE
În anul 2008, NASA a propus Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer (LADEE) ca o misiune robotizată care să orbiteze Luna pentru a aduna informaţii despre atmosfera lunara, condiţiile de la suprafaţă şi influenţele mediului cosmic asupra prafului lunar. LADEE urma să fie o misiune a NASA coordonată de Ames Research Center în colaborare cu Goddard Space Flight.
Dar, în anul 2010, administraţia Obama a renunţat la finanţarea LADEE datorită reducerilor bugetare. Însa în anul 2012, atunci când au fost detectate obiectele necunoscute din spaţiul cosmic, programul LADEE a fost brusc re-activat! Pe atunci, NASA ştia că va fi nevoie de peste un an de zile pentru a construi LADEE, astfel că s-a dat un ordin de urgentare a lucrărilor către Ames Research Center pentru a construi modulul LADEE.
Modulul a fost lansat pe 6 septembrie 2013, folosindu-se o rachetă Minotaur (care fusese proiectată pentru a purta focoase nucleare intercontinentale - ICBM). Pentru a reduce costurile cu combustibilul, misiunea a fost proiectată să necesite 30 de zile de călătorie de la Pamant spre Lună folosindu-se de câmpurile gravitaţionale, economisind combustibil.
La sosirea în Centrul de Lansare, LADEE a avut nevoie de 30 de zile pentru ultimele verificări de la sol, apoi au urmat alte 100 de zile de operaţiuni ştiinţifice de pregătire. LADEE a ajuns pe orbita lunară la data de 6 octombrie, şi a devenit complet operaţională pe 6 noiembrie.
În luna decembrie 2013, spectrometrul în lumină vizibilă şi ultraviolete (UVS) al LADEE, care determină compoziţia atmosferei Lunii prin analizarea spectrului luminos reflectat de materialele pe care le analizează, a detectat ceva foarte mare, şi foarte diferit de mediul lunar. Obiectul era localizat într-unul din craterele de pe Luna, crater care este de mărimea oraşului Chicago. Avea forma literei L, ca un colţ, nu transmitea nici-un fel de unde radio, dar avea 7 zone care emiteau sau reflectau lumină.
Datorită faptului că LADEE găsise obiectul, NASA ştia acum unde să caute, şi a manevrat LROC ca să fotografieze zona, obţinând imagini de înaltă rezoluţie. Aceste fotografii sunt secrete, dar au fost publicate imagini de mică rezoluţie, care au ajuns în serviciul GoogleMoon, de unde au fost semnalate de numeroşi utilizatori.
Iată mai jos imaginea acestui obiect necunoscut, care a fost urmărit de guvernul SUA milioane de km înainte de a aseleniza pe Lună.
China intră în scenă
În anul 2012, SUA a anunţat în mod confidenţial, pe canale securizate, anumite guverne din lume, despre aceste "obiecte neidentificate". Foarte curând după aceasta, spre surprinderea multor oameni care nu ştiau la acea vreme de existenţa navelor extraterestre, China a anunţat că intenţionează să aselenizeze pe Lună, şi chiar a lansat racheta sa Chang E-3 în decembrie2012 2013.
Astfel, China a devenit a treia ţară din lume care a trimis un vehicul robotizat pe Lună. La aselenizare, Chang E-3 a pornit robotul YUTU cu intenţia de a se deplasa pe solul lunar. SUA se află în contact cu China pentru a o determina să îndrepte robotul spre zona în care se află navele extraterestre. Deocamdată, nu avem cunoştinţă de răspunsul Chinei, şi nici de alte detalii referitoare la zona în care se deplasează robotul lunar YUTU.
Îngrijorări în America?
Enormul obiect aflat pe Lună nu arată nici-un semn ostil, dar chiar şi aşa guvernul american este foarte îngrijorat. Pe 10 ianuarie 2014, baza spaţială NASA de la Wallops (Virginia) a făcut un anunţ public surprinzător, cu un avans de numai 3 zile, spunând că TREI RACHETE vor fi lansate în spaţiu, între 13 şi 15 ianuarie 2014, între orele 1 AM şi 5 AM, având misiuni secrete coordonate de Departamentul Apărării al SUA.
Anunţul era neobişnuit: era foarte scurt, laconic şi nu oferea nici-un detaliu. De obicei, Centrul Spaţial Wallops oferă detalii extinse despre toate misiunile sale de lansare.
Pe 15 ianuarie 2014, au fost lansate TREI RACHETE TERRIER-ORION la o distanţă de numai 20 de secunde una de cealaltă. Încărcătura lor nu a fost deconspirată publicului, iar misiunea lor este secretă.
Modelul Terrier-Orion este o rachetă mică ce nu este capabilă să ajungă pe Lună. Modelul acesta poate duce o încărcătură mică la maxim 150 km in spatiu. Prin urmare, orice planuri ar avea Departamentul Apărării, misiunea secretă foloseşte ceva suficient de uşor ca să poata fi poziţionat cu aceste mici rachete. În orice caz, guvernul nu "suflă o vorbă" despre asta.
Interviul audio cu dr. Norton este disponibil mai jos:
Coordonatele din GoogleMoon Viewer la care pot fi găsite imaginile de mai sus sunt: 22°42’38.46" N, 142°34’44.52" E.
Mass-media
Mass-media a început să informeze despre acest subiect, deşi în mod inadecvat. Publicaţii ca London Daily Mail, New York Daily News şi The Hindustan Times of India furnizează informaţii trunchiate în versiuni proprii asupra acestui subiect, dar Turner Radio Network este, deocamdată, singura în măsură să ofere atât imaginile uluitoare de mai sus, cât şi interviul cu dr. Norton (al cărui nume real a fost schimbat pentru a-l proteja).
Sursa: http://roaim.de.vu/
Cel puţin o navă cosmică enormă, de origine necunoscută, a fost confirmată VIZUAL, aceasta fiind aselenizată pe Lună, anunţa Turner Radio Network (TRN) pe 18 ianuarie 2014. Imediat au fost lansate trei rachete Terrier-Orion la un interval de numai 20 de secunde, de la baza aeriană NASA de la Wallops (SUA). Lansările au avut loc puţin după miezul nopţii (ora locala 1 AM), având misiuni secrete coordonate de Departamentul Apărării (Department of Defense - DoD).
TRN este în posesia unor fotografii ale navei cosmice necunoscute, şi deţine un interviu audio cu un consultant NASA de la Meteoroid Environment Office (MEO) care confirmă faptul că de aproape doi ani guvernul SUA se foloseşte de Observatorul McDonald din Texas pentru a monitoriza permanent apropierea a două dintre navele observate. Cu un an în urmă, în ianuarie 2013, pe măsură ce se apropiau de Terra, obiectele trecuseră la 300.000 km de planeta Marte, când au dispărut vizual brusc.
Guvernul SUA, înţelegând că aceste două nave se apropie de Pământ şi că este posibil să nu mai fie vizibile de pe satelitul de monitorizare al NASA Lunar Reconnaissance Orbiter Camera (LROC), a decis să activeze din nou programul anulat anterior (din lipsă de fonduri) Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer (LADEE), programând lansarea satelitului de observare a Lunii în data de 6 septembrie 2013.
A durat aproape 100 de zile pentru ca LADEE să ajungă pe orbita stabilită dinainte, pentru că NASA a decis să se folosească de gravitaţie în loc de combustibil pentru a poziţiona satelitul. Deja în decembrie 2013, atât LADEE cât şi LROC confirmaseră fiecare că una dintre navele cosmice extraterestre uriaşe aselenizase pe Lună într-n crater de mărimea oraşului Chicago.
Toate aceste informaţii extraordinare au fost însă ţinute secrete, până când, datorită unei scăpări, imaginile furnizate de LROC (care, în general - dar nu toate, sunt făcute publice) au fost făcute publice prin serviciul GoogleMoon. Imediat, mai mulţi utilizatori ai acestui serviciu public au descoperit uriaşa navă extraterestră. Acum toată lumea poate să vadă acest obiect de pe Lună - secretul a fost dezvăluit!Cum a început
Dr. Eric Norton a lucrat ca şi consultant pentru NSA (National Security Agency) şi NASA timp de 12 ani. El a lucrat în cadrul mai multor proiecte pentru guvernul SUA, iar cel mai recent a colaborat cu Meteoroid Environment Office (MEO) care este implicat în mai multe proiecte de cercetare cu scopul de a înţelege mai bine mediul de asteroizi din sistemul nostru solar, şi pentru ca acest mediu să poata fi modelat. În principal, ei monitorizează cerul, urmăresc meteoriţii şi alte obiecte din spaţiu.
Pe 22 ianuarie 2012, dr. Norton a fost solicitat să se deplaseze imediat de la reşedinţa sa de pe costa de est a SUA şi să se prezinte la Observatorul McDonald din Texas, care este unul dintre cele mai mari telescoape optice din America. I-a fost rezervat un loc la cel mai apropiat zbor în aceeaşi noapte, iar la aeroport îl aştepta un agent de la Department of Homeland Security care l-a condus la Observator motivând o chestiune de siguranţă naţională!
La sosire, Norton spune că s-a întâlnit cu alţi colegi care spuneau că au nevoie de ajutorul lui pentru a identifica ceva ce a fost detectat în spaţiul cosmic, şi i-au arătat imagini obţinute cu acest telescop pe o perioadă de câteva luni. "Ceea ce am văzut în spaţiu era o mulţime de structuri tridimensionale negre masive, aşezate în formaţie de linie dreaptă, care se deplasau în direcţia planetei Pământ", afirmă Norton.
El justifică opinia sa prin faptul că îi fuseseră arătate şi alte imagini obţinute cu trei luni înainte, ceea ce demonstra fără dubiu că direcţia acestor structuri era spre Terra. Obiectele necunoscute "se deplasaseră milioane de km spre Pământ în numai 3 luni", arată el, afirmând că viteza cu care aceste structuri se deplasau era incredibil de mare.
Dr. Norton spune că prezenţa sa acolo era necesară pentru a determina compoziţia acelor structuri necunoscute, şi dacă acele obiecte erau din materiale naturale, sau nu.
Folosindu-se de instrumente ştiinţifice puse la dispoziţie de NASA, echipa dr. Norton a descoperit că materialele din strucura necunoscută nu erau deloc naturale. La actualul nivel de înţelegere, părea că este un material de tip metalic, în care se afla şi carbon, care făcea să aibe o duritate de câteva mii de ori mai mare decât a materialelor similare folosite în prezent de oameni. S-a speculat că avea duritatea unui diamant, posibil fiind un material obţinut prin tehnologia de nano-tuburi.
Pe măsură ce obiectele se apropiau, echipa dr. Norton a avut ocazia să observe prin telescop detaliile structurale ale acestora. "Aveau forma clară de L tridimensional", a afirmat dr. Norton, care a adăugat că nu ştia dacă este vorba de nave pilotate sau de alt fel de obiecte cosmice. "Tot ceea ce ştiam era că se mişcau încoace, şi se mişcau extrem de rapid" a spus el.
În luna ianuarie 2013, obiectele se aflau la circa 300.000 km depărtare de planeta Marte. La acel moment, aproape instantaneu, obiectele au dispărut pur şi simplu de pe lentila telescopului. "Era ca şi cum s-ar fi apăsat pe un comutator - nu le mai vedeam pe nici-un telescop vizual, şi nici pe vreun radar" a continuat el. Obiectele necunoscute nu mai existau nici vizual, nici electromagnetic!
Din februarie 2013 până în aprilie 2013, el şi echipa sa au căutat cu atenţie şi răbdare pe cer aceste obiecte, dar fără vreun rezultat. El a fost în cele din urmă trimis acasă, cu menţiunea ca să fie pregătit în orice moment să revină de urgenţă pentru a-şi continua misiunea.
Pentru aproape 6 luni, dr. Norton nu a mai auzit nimic despre subiect. Dar starea de incertitudine s-a risipit în octombrie 2013, cu puţin timp înaintea deciziei guvernului SUA de a reduce finanţările bugetare în acest domeniu, când un coleg i-a comunicat telefonic că obiectele apăruseră instantaneu, de data aceasta pe suprafaţa Lunii noastre, pe partea invizibilă de pe Terra.
Acest coleg al lui Norton afirma că vestea a declanşat un val uriaş de panică la Casa Albă, guvernul american încercând din răsputeri să afle ce erau aceste structuri imense, de unde veneau ele, şi ce făceau acolo. La toate aceste întrebări nu există nici-un răspuns.
LROC
La data la care acest articol a fost redactat, NASA foloseşte de peste 1.600 de zile satelitul Lunar Reconnaissance Orbital Camera (LROC) pentru a obţine imagini de înaltă-definiţie ale suprafeţei Lunii. În ciuda faptului că este activă de peste 1.600 de zile, LROC a reusit să survoleze doar 20 % din suprafaţa Lunii. Fiind în imposibilitatea modificării parametrilor orbitali ai LROC pentru a porni în căutarea asiduă a obiectelor care s-ar afla în preajma Lunii, NASA a fost nevoită să facă ceva în această privinţă - dar în mod rapid şi ne-costisitor. Soluţia era LADEE.
LADEE
În anul 2008, NASA a propus Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer (LADEE) ca o misiune robotizată care să orbiteze Luna pentru a aduna informaţii despre atmosfera lunara, condiţiile de la suprafaţă şi influenţele mediului cosmic asupra prafului lunar. LADEE urma să fie o misiune a NASA coordonată de Ames Research Center în colaborare cu Goddard Space Flight.
Dar, în anul 2010, administraţia Obama a renunţat la finanţarea LADEE datorită reducerilor bugetare. Însa în anul 2012, atunci când au fost detectate obiectele necunoscute din spaţiul cosmic, programul LADEE a fost brusc re-activat! Pe atunci, NASA ştia că va fi nevoie de peste un an de zile pentru a construi LADEE, astfel că s-a dat un ordin de urgentare a lucrărilor către Ames Research Center pentru a construi modulul LADEE.
Modulul a fost lansat pe 6 septembrie 2013, folosindu-se o rachetă Minotaur (care fusese proiectată pentru a purta focoase nucleare intercontinentale - ICBM). Pentru a reduce costurile cu combustibilul, misiunea a fost proiectată să necesite 30 de zile de călătorie de la Pamant spre Lună folosindu-se de câmpurile gravitaţionale, economisind combustibil.
La sosirea în Centrul de Lansare, LADEE a avut nevoie de 30 de zile pentru ultimele verificări de la sol, apoi au urmat alte 100 de zile de operaţiuni ştiinţifice de pregătire. LADEE a ajuns pe orbita lunară la data de 6 octombrie, şi a devenit complet operaţională pe 6 noiembrie.În luna decembrie 2013, spectrometrul în lumină vizibilă şi ultraviolete (UVS) al LADEE, care determină compoziţia atmosferei Lunii prin analizarea spectrului luminos reflectat de materialele pe care le analizează, a detectat ceva foarte mare, şi foarte diferit de mediul lunar. Obiectul era localizat într-unul din craterele de pe Luna, crater care este de mărimea oraşului Chicago. Avea forma literei L, ca un colţ, nu transmitea nici-un fel de unde radio, dar avea 7 zone care emiteau sau reflectau lumină.
Datorită faptului că LADEE găsise obiectul, NASA ştia acum unde să caute, şi a manevrat LROC ca să fotografieze zona, obţinând imagini de înaltă rezoluţie. Aceste fotografii sunt secrete, dar au fost publicate imagini de mică rezoluţie, care au ajuns în serviciul GoogleMoon, de unde au fost semnalate de numeroşi utilizatori.
Iată mai jos imaginea acestui obiect necunoscut, care a fost urmărit de guvernul SUA milioane de km înainte de a aseleniza pe Lună.
China intră în scenă În anul 2012, SUA a anunţat în mod confidenţial, pe canale securizate, anumite guverne din lume, despre aceste "obiecte neidentificate". Foarte curând după aceasta, spre surprinderea multor oameni care nu ştiau la acea vreme de existenţa navelor extraterestre, China a anunţat că intenţionează să aselenizeze pe Lună, şi chiar a lansat racheta sa Chang E-3 în decembrie
Astfel, China a devenit a treia ţară din lume care a trimis un vehicul robotizat pe Lună. La aselenizare, Chang E-3 a pornit robotul YUTU cu intenţia de a se deplasa pe solul lunar. SUA se află în contact cu China pentru a o determina să îndrepte robotul spre zona în care se află navele extraterestre. Deocamdată, nu avem cunoştinţă de răspunsul Chinei, şi nici de alte detalii referitoare la zona în care se deplasează robotul lunar YUTU.
Îngrijorări în America?
Enormul obiect aflat pe Lună nu arată nici-un semn ostil, dar chiar şi aşa guvernul american este foarte îngrijorat. Pe 10 ianuarie 2014, baza spaţială NASA de la Wallops (Virginia) a făcut un anunţ public surprinzător, cu un avans de numai 3 zile, spunând că TREI RACHETE vor fi lansate în spaţiu, între 13 şi 15 ianuarie 2014, între orele 1 AM şi 5 AM, având misiuni secrete coordonate de Departamentul Apărării al SUA.
Anunţul era neobişnuit: era foarte scurt, laconic şi nu oferea nici-un detaliu. De obicei, Centrul Spaţial Wallops oferă detalii extinse despre toate misiunile sale de lansare.
Pe 15 ianuarie 2014, au fost lansate TREI RACHETE TERRIER-ORION la o distanţă de numai 20 de secunde una de cealaltă. Încărcătura lor nu a fost deconspirată publicului, iar misiunea lor este secretă.
Modelul Terrier-Orion este o rachetă mică ce nu este capabilă să ajungă pe Lună. Modelul acesta poate duce o încărcătură mică la maxim 150 km in spatiu. Prin urmare, orice planuri ar avea Departamentul Apărării, misiunea secretă foloseşte ceva suficient de uşor ca să poata fi poziţionat cu aceste mici rachete. În orice caz, guvernul nu "suflă o vorbă" despre asta.
Interviul audio cu dr. Norton este disponibil mai jos:
Coordonatele din GoogleMoon Viewer la care pot fi găsite imaginile de mai sus sunt: 22°42’38.46" N, 142°34’44.52" E.
Mass-media
Mass-media a început să informeze despre acest subiect, deşi în mod inadecvat. Publicaţii ca London Daily Mail, New York Daily News şi The Hindustan Times of India furnizează informaţii trunchiate în versiuni proprii asupra acestui subiect, dar Turner Radio Network este, deocamdată, singura în măsură să ofere atât imaginile uluitoare de mai sus, cât şi interviul cu dr. Norton (al cărui nume real a fost schimbat pentru a-l proteja).
Sursa: http://roaim.de.vu/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu