joi, 1 august 2013

Pâinea îngraşă? Vezi de ce nu e sănătos să mănânci cereale!

Ne-am obişnuit să avem pâinea la îndemână la fiecare masă şi când ne lipseşte avem impresia că nu ne săturăm. După unele păreri, este un bicei prost de care trebuie să scăpăm fiindcă pâinea îngraşă şi nu este deloc sănătoasă.
de Erika Chivu, 01 August 2013
  • paine
    Sursa Foto: Northfoto
Şi nu e vorba doar de pâine, ci de toate produsele care conţin cereale - paste, mămăligă, produse de patiserie, covrigi, cereale pentru micul dejun, fie că sunt făcute din grâu, ovăz, porumb, secară, orez sau alte cereale.

Cerealele integrale nu sunt sănătoase?

Cei mai mulţi nutriţionişti îţi vor spune că, atât pentru slăbit, cât şi pentru sănătatea ta, trebuie să consumi alimentele din toate categoriile, inclusiv produse din cereale, cu condiţia să fie vorba de cereale integrale.
Dar adepţii dietelor low-carb, cum sunt Arkins, Dukan, dieta paleolitică sau dieta ketogenică, îţi vor spune că toate cerealele sunt periculoase, indiferent că sunt integrale sau rafinate.

Oamenii nu ar trebui să mănânce cereale

Primii oameni, pe care azi îi numim Homo Habilis, au apărut acum 2,5 milioane de ani. Ei erau vânători-culegători, adică se hrăneau cu legume, carne şi ocazional cu fructe şi nuci sau alune. Nu mâncau cereale, nu mâncau lactate şi nici măcar leguminoase (fasole, mazăre), iar singurul „dulce” pe care îl găseau din când în când era mierea.
Cerealele au început să fie consumate abia acum 10.000 de ani când oamenii au descoperit că boabele pot fi măcinate şi gătite, devenind astfel digerabile. Din păcate, asta nu înseamnă că erau şi benefice pentru că organismul uman nu ştia să proceseze cum trebuie cerealele.
Studiile arheologice şi antropologice au arătat că la trecerea pe o alimentaţie cu multe cerealele, oamenii au devenit mai scunzi, mai bolnavi şi trăiau mai puţin. Din păcate, nici oamenii de azi nu s-au adaptat la alimentaţia bazată pe cereale. Din punct de vedere genetic suntem identici cu strămoşii noştri de acum 40.000 de ani. Aşa se explică de ce există foarte multe persoane care suferă de intoleranţă la gluten, o proteină din cereale. Acest tip de intoleranţă alimentară este întâlnit mai ales în Peninsula Scandinavă, ultimul teritoriu european unde a ajuns consumul de cereale.

De ce nu sunt sănătoase cerealele

Să vedem, concret, care sunt defectele cerealelor. Iată de ce nu ar trebui să mănânci pâine:
• Pâinea conţine gluten. Se estimează că 80% din oameni au o intoleranţă mai mică sau mai mare la gluten. Această proteină din cereale are efect inflamator asupra intestinului şi asupra organismului în general, afectând şi sistemul imunitar. Se poate ajunge la boli autoimune – boli în care sistemul imunitar atacă propriile organe şi ţesuturi.
• Pâinea conţine aglutinină, o substanţă care irită intestinul, împiedică digestia corectă, împiedică absorbţia mineralelor şi vitaminelor şi favorizează, ca şi glutenul, bolile autoimune.
• Pâinea conţine substanţe asemănătoare opiului, care provoacă dependenţă şi te fac să consumi cantităţi tot mai mari de carbohidraţi – iată de ce nu putem să mâncăm fără pâine. Se bănuieşte că există o legătură între consumul de cereale şi apariţia schizofreniei.
• Pâinea îţi ridică glicemia şi declanşează producţia de insulină, la fel ca zahărul. A mânca 100 de grame de pâine este acelaşi lucru cu a mânca 100 de grame de zahăr.  În timp, pancreasul este suprasolicitat şi se poate ajunge la diabet de tipul II.



Sursa: www.unica.ro

Cubul gigant revine in jurul Soarelui!

Despre apariţia năucitoare a unui cub gigantic în imediata apropiere a Soarelui şi despre fotografierea lui cu ajutorul satelitului SOHO, specializat în observarea şi raportarea fenomenelor solare, am mai scris în cadrul rubricii noastre. Iată însă că acest cub (sau altul), parcă şi mai mare decât primul, revine în preajma astrului ceresc, chiar în cronosfera acestuia, nefiind deloc deranjat de temperaturile imense care există acolo.


Cubul a fost văzut în ultimul an în diferite zone ale Soarelui. Fotografiile îl prezintă adeseori jumătate „în Soare”, jumătate „în afară suprafeţei Soarelui”; totuşi, există şi situaţii în care Cubul a fost surprins şi fotografiat în aparenţa lui tridimensională. 
NASA nu a oferit nicio explicaţie pentru niciuna dintre capturile fotografice realizate de SOHO, chiar dacă satelitul fotografiază Cubul gigantic de aproximativ 5 ori în fiecare lună. Întrucât acel obiect imens este în mod evident controlat de inteligențe necunoscute, s-a presupus că el ar reprezenta de fapt o gigantică navă extraterestră.

 

În aceste fotografii observăm că obiectul (Cubul) se află în spatele zonei care implică centrul ce este blocat de camera fotografică. Aceasta demonstrează faptul că, în realitate, Cubul nu reprezintă o pixelare a imaginii, aşa cum mulţi sceptici se grăbesc să afirme. Pentru cei care au o minte deschisă şi lipsită de prejudecăţi prosteşti, imensul obiect ar putea fi o nava-mamă de origine extraterestră, având o mărime de câteva ori cât planeta noastră. Aceasta este o opinie împărtășită de cea mai mare parte a comuniyății internauților care sunt interesați de aceste aspecte. Este o parere logică, ce sfidează orice alte „găselnițe” ale științei și care de asemenea se sprijină pe „tăcerea de aur” a NASA.

Sursa: http://www.edituradaksha.ro

Toate - "bune şi frumoase", dar nu simt nimic

Mulţi oameni care sunt plini de speranţe şi sunt de acord că umanitatea trece prin profunde transformări, rămân totuşi cantonaţi în vechea paradigmă, în vechiul mod de a trăi (care, pentru ei, este încă actual). Anume, ei aşteaptă încă să survină unul sau mai multe evenimente care să faciliteze sau chiar să instaureze schimbările necesare pe care le aprobăm cu toţii.
Practic, umanitatea este într-o continuă stare de AŞTEPTARE care se prelungeşte zi după zi, lună după lună. Unii ar spune că este vorba, de fapt, despre RĂBDARE, dar asta ar însemna că, cel puţin, s-ar şti cu exactitate ceea ce urmează să se petreacă. Dar realitatea este că nimeni nu ştie ce urmează să se petreacă cu exactitate. Aşa că, nu este deloc vorba despre a fi răbdător, în acest caz. Este doar o aşteptare. Este o atitudine pasivă în care fiecare vrea ca altcineva (poate, vreun conducător), sau altceva (un eveniment natural) să dea un imbold, să înlocuiască lipsa de energie, energie care este necesară pentru transformarea personală a fiecăruia.

O primă observaţie este aceea că AŞTEPTAREA s-ar putea să se prelungească foarte mult, extrem de mult. Astfel, s-ar putea adăuga zile, luni, sau chiar ani şi zeci de ani la timpul pe care deja l-am pierdut prin aşteptare. ZECI DE ANI. Ştiind asta, cine ar vrea să-şi mai petreacă următoarele câteva zeci de ani trăind în aceeaşi stare de fapt care există astăzi? ...Trăind această asteptare lâncedă, "de melc"? Este o întrebare la care ar trebui să ne gândim fiecare cu importanţa pe care o merită.
Unii ar spune că ar vrea să survină mai repede toate schimbările necesare, ba alţii ar spune că ar fi dispuşi să facă ceva, dar nu prea ştiu ce anume... şi de aceea ei au ales să aştepte în continuare, motivându-şi atitudinea pasivă în acest fel. În aceste condiţii, ce e de făcut?

Încă din primele luni ale anului 2013 am găsit de cuviinţă că ar fi interesant pentru toţi ceilalţi (adică, pentru voi), să vă împărtăşesc din experienţele pe care le-am avut în acele zile. Este vorba de modul în care am interacţionat cu cea mai nouă "prezenţă" din acest sistem solar şi care este cunoscută cu numele de energia fotonică. Detalii despre toate acestea găsiţi în "Cum ne pregătim pentru 4D ?".

De ce am adus în discuţie, din nou, energia fotonică? Pentru că această energie fotonică poate să ne ajute să înfăptuim acele transformări personale pe care le dorim. Atitudinea pasivă de aşteptare ne-productivă este efectul unei lipse. A faptului că, aşa cum îmi spunea cineva, "nu simt nimic, deşi înţeleg şi sunt de acord cu toate aceste schimbări din ziua de azi". Sau, "toate sunt bune şi frumoase, dar nu simt nimic".
Această LIPSĂ a simţirii, sau care ar putea fi descrisă plastic ca o NE-SIMŢIRE, este cauza ce ne împiedică să devenim ACTIVI, să acţionăm. Pentru că, ne-simţind nimic, nu avem motive să "investim" intenţia noastră şi energiile noastre în ceva care, din punctul de vedere al celui ne-simţit, nu există! Nu există, doar pentru că el nu simte că există. Din punctul lui de vedere, chiar dacă alţii spun că există şi chiar descriu cu detalii concrete, pentru el nu poate să existe pentru simplul fapt că el nu simte. Aceasta este judecata interioară, motivaţia - adesea ne-conştientizată - a atitudinii sale de "melc".

Este corect să fie aşa. Nu poţi să obligi pe nimeni să acţioneze CU EFICIENŢĂ într-o anumită direcţie, dacă acea persoana nu simte, în prealabil, că aşa ar trebui să acţioneze. De aceea, aşteptarea pasivă este o consecinţă corectă şi a acestei realităţi.

Ce e de făcut, în această situaţie?

Fiinţa umana actuală, în majoritate, este una care îşi trăieşte viaţa în mod pasiv-reactiv. Adică, dacă nu se petrece nimic, "viaţa merge înainte" (nu comentez acest "înainte"). Dacă însă este "călcat pe picior", atunci reacţionează. Recunoaştem că în acest model se încadrează imensa majoritate a oamenilor de pe Pământ. Rămânând în această stare de fapt, în această paradigmă a pasiv-reactivităţii, nu se poate face nimic. 

Însă, dacă ieşim din această paradigmă, dacă ne ridicăm "privirea" şi gândirea undeva mai sus şi observăm situaţia din acest nou punct de vedere superior, atunci soluţia apare ca fiind evidentă: să încetăm să mai fim pasiv-reactivi. Doar fiind ACTIVI reuşim să trecem peste obstacole, să ne mobilizam pentru a obţine ceea ce intenţionăm. Soluţia este, deci, să nu mai fim leneşi.

Concret, pentru a aduce schimbarea cea mult aşteptată de fiecare dintre noi, este suficient dar necesar să începem să simţim. "Cum, adică, să începem să simţim?", se vor întreba unii... care s-au obişnuit să simtă doar atunci când sunt "călcaţi pe picior". Ei, da, aici e o adevărată schimbare de paradigmă. Aceştia vor fi complet uluiţi să afle că este perfect posibil să începi să simţi - la voinţă. 

Aici e util un exemplu clasic: aminteşte-ţi de momentele în care ai simţit că eşti fericit, sau măcar bucuros. Aminteşte-ţi de trăirile tale de fericire şi bucurie. Aminteşte-ţi în detaliu de toate aspectele pe care le-ai trăit în acele momente plăcute, şi trăieşte-le din nou acum pe măsură ce îţi aminteşti... E un exerciţiu foarte bun care ilustrează în mod practic modul în care poţi să simţi la voinţă. (Un "adjuvant" foarte util sunt fotografiile care au fost realizate în acele momente din trecut, şi care evocă "atmosfera" de atunci.)
Ulterior, după ce te-ai familiarizat cu acest procedeu simplu dar eficient, vei putea să începi să simţi la voinţă şi alte trăiri care, spre exemplu, nu fac parte din categoria "amintiri personale". Această afirmaţie s-ar putea să şocheze pe unii, dar este la fel de adevărată. Pentru asta e necesar să fii "deschis la minte şi la suflet" pentru a-ţi permite ţie însuţi să simţi ceea ce intenţionezi să simţi. Un ajutor în această directie este să îţi îndrepţi toată atenţia către acel aspect pe care intenţionezi să îl simţi. Dacă, în plus, eşti interesat cu adevărat (şi nu doar mental) de aspectul respectiv, atunci mobilizarea resurselor tale interioare se face "de la sine", şi succesul este garantat. Secretul este, deci, să fii cu adevărat interesat, să simţi din inimă că vrei să descoperi acele aspecte.

În acest fel, pornind pe calea descoperirii unei lumi care este, practic, o nouă lume, reuşeşti să părăseşti vechea paradigmă închistată şi rigidă care făcea ca să trăieşti viaţa într-un mod pasiv-reactiv, şi să îţi faci un "upgrade" personal îmbrăţişând noua paradigmă fluidă care îţi permite să trăieşti o viaţă ACTIVĂ, descoperindu-ţi potenţiale de care nu aveai habar că dispui, uimindu-te pe tine însuţi şi deopotrivă pe ceilalţi prin transformarea ta uluitoare. Astfel, vei fi un exemplu viu demn de urmat, pentru cei care te cunosc. Vei fi un "catalizator" al noii lumi, al noului Pământ ascensionat.

EVENIMENTE ! - COMFIRMAREA PROFETIILOR - 1 august 2013

1 august 2013 
Peste 12 milioane de americani cred că reptilienii conduc această lume. Ei au răspuns cu "DA" la întrebarea "Credeţi că reptilieni care îşi schimbă forma conduc lumea noastră adoptând formă umană şi obţinând putere politică pentru a manipula societatea noastră?", conform unui studiu ale cărui rezultate au fost publicate încă din aprilie, de Public Policy Polling, SUA. Nu putem însă ignora observaţia că, în lipsa unui program complex pentru dezvăluirea completă a existenţei extraterestrilor (inclusiv a celor benefici), un astfel de demers sociologic nu face dacât să pregătească instaurarea ultimelor măsuri de manipulare ale cabalei, şi anume "ameninţarea extraterestră" la care face referire dr. Carol Rosin care afirmă că a fost atenţionată cu privire la aceste planuri de faimosul dr. Wernher von Braun în urmă cu zeci de ani. 


Sursa: http://roaim.co.nr/

MARELE SECRET AL LUI STALIN


*Se spune că Stalin, marele dictator sovietic, era creştin ortodox de
«sânge pur» georgian, născut la Gori, în Caucazia, şi că pentru un timp a
frecventat un seminar. Deşi există diverse «documente» cum ar fi
fotografiile şi fotocopiile, care pot fi adevărate sau false, fiindcă au
apărut după revoluţia comunistă, ofiţerii Serviciului Secret Român au cules
propriile lor informaţii chiar în Caucazia, în timpul celui de al doilea
război mondial, informaţii care scot la lumină şi dezvăluie, cel puţin
pentru noi, misterul vieţii şi carierei lui Stalin.

Ca religie, familia lui se pare că a fost într-adevăr creştin ortodoxă, dar
ca «rasă» Stalin nu era un georgian pur. De multe ori evreii care trăiesc
izolaţi într-o societate creştină preferă, din comoditate, să adopte în mod
formal religia comunităţii, ca să nu fie priviţi de creştini ca indivizi
periculoşi. Dar asta nu schimbă cu nimic caracterul acestor oameni şi, ori
de câte ori se iveşte ocazia, ei se ridică împotriva religiei adoptive, de
a cărei protecţie nu mai au nevoie şi, ca buni evrei ce sunt de fapt,
încearcă să o distrugă.

Stalin, dictatorul roşu, a fost evreu de origine şi în acest sens există
multe probe. Adevăratul nume al lui Stalin era David Visarion Djugaşvili,
căruia i se mai spunea şi Koşba. Numele «Djugaşvili» înseamnă în georgiană
«fiu de evreu». În această limbă, pentru evreu se spune literar «uria», dar
există de asemenea şi cuvântul «djuga», sinonim cu «uria», care indică
originea evreilor caucazieni, veniţi aici dintr-o colonie portugheză.
Cealaltă parte a numelui lui Stalin, «şvili», înseamnă în georgiană «fiu»”.

Numele de Iosif şi Visarion, pe care le purtau Stalin şi tatăl său, nu erau
folosite de creştinii ortodocşi. Creştinii nu primeau nume de origine
evreiască precum Iosif, Benjamin, Solomon, Miriam etc., ci nume de origine
grecească, slavă şi latină , pe lângă cele locale. De aici, o primă
concluzie: prenumele lui Stalin indică de la început că este evreu de
origine. Numele de Koşba sau Koba, sub care era cunoscut Stalin ca
revoluţionar în Caucaz, nu era decât numele legendarului evreu Bar-Koşba,
care în [anul] 165d.C. a condus o răscoală a evreilor împotriva romanilor,
în timpul domniei lui Hadrian. În această răscoală Bar-Koşba a fost numit
de către marii rabini «Mesia», dar răscoala s-a terminat rău pentru
evreime, care a fost împrăştiată de romani în diferite provincii ale
Imperiului.

Pentru că adevăratul său nume îi trăda originea evreiască, Stalin a
preferat să-l schimbe cu cel rusesc de Iosif Vissarionovici Stalin.

Originea îi era trădată şi de trăsăturile feţei. Georgienii sunt în general
oameni înalţi şi bine dezvoltaţi fizic, pe când Stalin avea doar un metru
şaizeci înălţime. Acest fapt i-a obligat pe urmaşi să-l urce pe un scaun
«invizibil» în lăcaşul Mausoleului, ca să apară mai «impozant» pentru
masele care defilau în şiruri nesfârşite prin Piaţa Roşie din Moscova.

Fizionomia lui Stalin era tipic evreiască şi probabil de aceea, ca să-i
ascundă aceste trăsături, toate fotografiile care i se publicau erau în
prealabil retuşate. Familia, sau mai bine zis familiile lui Stalin au fost
de origine pur evreiască. Prima soţie a lui Stalin era o evreică din
Caucaz, Kati Schwanitz, cunoscută sub numele de Katerina Şvanidze. Ea a
fost mama lui Iacob Davidovici Djugaşvili (de ce Iacob şi nu un nume
autentic rus sau caucazian?), fiul cel mare al lui Stalin, capturat în
timpul războiului de germani, în ziua de 16 iulie 1941, şi dispărut,
probabil executat la sfârşitul războiului. A doua nevastă a fost Nadia
Alleluiah, cunoscută sub pseudonimul de Aleluieva. Fosta secretară
particulară a lui Stalin i-a devenit nevastă, mamă a lui Vasili şi a
Svetlanei Stalin. Nadia Alleluiah a fost asasinată de propriul ei soţ, în
1932, din cauza relaţiei adultere cu evreul Gleizer, el însuşi executat în
acelaşi an din ordinul lui Stalin, ca «troţkist». Sinuciderea Nadiei
Aleluieva a fost o minciună scornită de comunişti pentru a-l apăra pe
Stalin, care îşi ucisese propria nevastă.

A treia nevastă a dictatorului roşu, Rosa Kaganovici, era, cum se ştie,
sora faimoşilor Kaganovici, evrei care deţineau un adevărat control asupra
U.R.S.S., fiindcă aufost singurii care, în ciuda schimbărilor specifice
regimului roşu, s-au menţinut în posturi cheie şi controlau cea mai
importantă ramură a vieţii economice comuniste, industria.

Cel de-al doilea fiu al lui Stalin, Vasili Iosipovici Djugaşvili, general
în armata rusă, căruia i se spunea «Vulturul» pe vremea când trăia tatăl
său, are o faţă tipică de evreu: păr roşu, faţă plină de pistrui, nări de
evreu, urechi mari şi buze groase. Cât timp a trăit Stalin, fiul lui a
locuit la Moscova şi era considerat unul dintre cele mai respingătoare
personaje de la Kremlin.

Fiica lui Stalin, Svetlana, s-a căsătorit în 1951 cu evreul Mihail
Kaganovici, unul din stăpânii Rusiei sovietice. Întrebarea e: de ce nu s-a
căsătorit Svetlana cu un rus oarecare, ci tocmai cu un evreu? Fireşte,
pentru că şi ea era evreică şi respecta normele Talmudului, care interzice
evreilor să se căsătorească cu ne-evrei, pentru a nu altera «poporul ales
de Dumnezeu».

Între anii 1949-1950, Svetlana Stalin a fost în relaţii amoroase cu
ziaristul evreu Alexei Keplen. Svetlana ar fi putut găsi uşor în
«paradisul» creat de tatăl ei un iubit rus. Dar, cum ruşii de atunci şi de
azi sunt doar sclavi ai evreimii ascunse sub pseudonime, ei nu şi-ar fi
putut permite să întreţină relaţii cu «elita evreiască» reprezentată de
Svetlana Iosipovici Djugaşvili.

În 2003, un grup de istorici şi medici toxicologi de prestigiu (ruşi şi
americani) au dezvăluit că Stalin murise otrăvit cu warfarina (o otravă
pentru şobolani). Warfarina inhibă coagularea sângelui şi provoacă
hemoragie cerebrală. După cum au subliniat Jonathan Brent şi Vladimir P.
Naumov în cartea lor, “Stalin’s Last Crime: The Plot Against the Jewish
Doctors, 1948-1953″, apărută la editura “Harper&Collins” în 2004. În 2005,
istoricul Nikolai Dobrina a publicat în “Pravda” (29 decembrie 2005)
concluziile sale, după ce a studiat examinările medicale la care Stalin a
fost supus timp de 30 de ani. Rămase însă, până atunci, strict secrete.
Dincolo de aspectele medicale, eliminarea lui Stalin a avut consecinţe
politice şi istorice considerabile.

Stalin, un antisemit notoriu încă de tânăr

Simon Sebag-Montefiore semnalează în cartea sa “Young Stalin”, afirma că
dictatorul rus manifesta încă de tânăr sentimente antisemite. Mai ales
antisioniste. Stalin făcea, într-o scrisoare, o diferenţă netă între
“fracţiunea evreiască” şi “fracţiunea ruşilor adevăraţi” din mişcarea
bolşevica. La rândul său, Boris Bazanov – secretarul personal al lui Stalin
– afirmă că acesta avea adeseori izbucniri de furie antisemită, cu mult
înainte de moartea lui Lenin.

Pornirile antisemite ale lui Stalin s-au amplificat în anii 1920-1930 după
conflictul cu Troţki (Bronstein). După provocarea demisiei ministrului de
Externe al URSS – Maxim Litvinov (Meir Wallach) în 1939, Stalin a cerut
eliminarea tuturor evreilor din minister, doar pentru a semnala Germaniei
naziste că este gata de discuţii privind un tratat de non-agresiune cu
Hitler (Pactul Molotov-Ribbentrop).

Potrivit istoricului Iakov Etinger, epurările din anii ‘30 au inclus, în
mare măsură, un caracter antisemit, până la izbucnirea războiului. Mai
exact, până la atacarea URSS de către Germania . Când Stalin a avut o
stringentă nevoie de ajutor american, obţinut prin lobby-ul evreiesc din
SUA. De îndată ce războiul s-a sfârşit, Stalin, pe fondul neînţelegerilor
cu Congresul Mondial Evreiesc privind Crimeea, a declarat în 1946 ca
“fiecare evreu este un potenţial spion”.

Stalin şi “războiul” său cu Comitetul Evreiesc Antifascist

La începutul Războiului Rece, Stalin a susţinut recunoaşterea statului
Israel , sperând că astfel da o lovitură Marii Britanii în Orientul
Mijlociu. Când a constatat însă că Israelul preferă SUA, Stalin a lansat în
URSS şi ţările socialiste o violenţă campanie antisionistă contra
naţionalismului evreiesc. Astfel, în 1948, Stalin a anihilat “Comitetul
Evreiesc Antifascist”. Exact cel care îi reprezentase interesele în SUA, în
anii războiului. În URSS a început campania contra “cosmopoliţilor”, prin
care se înţelegeau “sioniştii” (adepţii tezelor lui Theodor Herlz, cel care
milita pentru existenţa unui stat al evreilor).

După procese înscenate “Comitetului Evreiesc Antifascist”, 13 membri ai
acestui comitet au fost executaţi în secret, în ceea ce s-a numit “Noaptea
Poeţilor Asasinaţi”.

Stalin, suspicios faţă de medicii evrei

În ultimii săi ani de viaţă, Stalin a început să manifeste o tot mai mare
neîncredere în doctorii evrei de la Kremlin, adeseori recurgând pentru
consult la medicii veterani. Anul 1952 marchează o acutizare a
suspiciunilor lui Stalin faţă de medicii de la Kremlin.

La începutul lui 1952, decesul subit, inexplicabil, al Mareşalului mongol
Horlugin Cioibalsan îl alertează pe Stalin, care îşi aduce aminte şi de
moartea subită a lui Andrei Jdanov, Aleksandr Scerbakov sau a bulgarului
Ghiorghi Dimitrov. La sfârşitul lui 1952, Mikhail Riumin îl avertizează pe
şeful său – Viktor Semionovici Abakumov, ministrul Securităţii Statului –
că profesorul Iakov Etinger comisese malpraxis în tratamentul aplicat lui
Andrei Jdanov şi Aleksandr Scerbakov, cu intenţia de a-i ucide. Cum
Abakumov nu-l crede, Riumin trece peste el şi merge direct la Stalin, tot
mai anxios.

Stalin: “Fără mine, ţara aceasta ar fi distrusă… pentru că nu ştiţi să
recunoaşteţi imediat inamicul”

Pe agenda consfătuirii prezidiului PCUS din 4 decembrie 1952 figurează şi
punctul intitulat “Situaţia în MGB şi sabotajul din rândul muncitorilor
medicali”. La consfătuire, Stalin a declarat: “Fără mine, ţara aceasta ar
fi distrusă. Pentru că nu ştiţi să recunoaşteţi imediat inamicul”.

În acelaşi timp, pe 3 decembrie, la Praga, s-a dat verdictul în “procesul
Slansky”, în cazul a 13 lideri ai Partidului Comunist Cehoslovac” (dintre
care 11 erau evrei). Pe 16 decembrie, la Conferinţa Naţională a PCC,
Preşedintele Cehoslovaciei Antonin Novotni anunţă: “În cursul anchetelor şi
al procesului centrului conspirativ antistatal a fost descoperită o nouă
reţea a trădării şi spionajului care a penetrat Partidul Comunist. Este
reţeaua Sionismului”. Procesul de la Praga i-a întărit suspiciunile lui
Stalin privind presupusul complot al medicilor de la Kremlin.

Campania antisemită din 1953 şi începutul complotului medicilor evrei

Tot la sfârşitul anului 1952, se face publică o scrisoare pe care o
doctoriţă de la Kremlin, Lidia Timasuk – i-a trimis-o lui Stalin,
acuzându-şi superiorii ierarhici de atentat împotriva stării de sănătate a
liderilor sovietici, prin sabotarea tratamentului medical. Timasuk va fi
răsplătită imediat cu “Ordinul Lenin”, la 20 ianuarie 1953. Pe 13 ianuarie
1953, TASS şi “Pravda” anunţă descoperirea unei “conspiraţii” în cadrul
elitei medicale sovietice. Este debutul “Complotului medicilor” sau, aşa
cum i s-a mai spus, “Complotul halatelor albe”.

Medicii de la Kremlin, în majoritate evrei, erau acuzaţi de “Pravda” şi
TASS că urmăreau să-i otrăvească pe unii dintre liderii sovietici.
Articolul din “Pravda” purta titlul incitator “Spioni şi asasini, sub masca
de medici titraţi”. La rândul ei, TASS anunţa arestarea
“medicilor-sabotori”. Cum începuse totul?

Stalin devine suspicios după moartea liderului mongol

În realitate, afacerea începuse odată cu decesul liderului comunist mongol,
Mareşalul Horlugin Cioibalsan, aflat la începutul lui 1952 în tratament la
Moscova. Stalin a comentat atunci: “Ne omoară unul câte unul! Scerbakov
Dimitrov, Cioibalsan au murit suspect de repede! Cred că trebuie să-i
schimbăm pe medicii vechi cu unii noi”.

Lista era însă ceva mai lungă şi îi cuprindea şi pe Mareşalul URSS Ivan
Konev (cel care condusese bătălia de la Stalingrad), pe Alexandr Vasilevsky
şi Leonid Govorov, pe Generalul Stemenko, Amiralul Levcenko şi pe alţii.
“Complotul medicilor” a rămas însă un mister mult timp, din cauza faptului
că toate documentele relevante de arhivă au rămas clasificate.

Scrisoarea evreilor împotriva medicilor evrei

Există cel puţin trei scenarii de interceptare a complotului medicilor. Un
document esenţial a fost descoperit în arhive: scrisoarea colectivă către
“Pravda”, semnată de 60 de proeminenţi evrei sovietici, care îi condamna pe
medicii “sabotori” şi cere pedepsirea lor exemplară. Scrisoarea, concepută
la jumătatea lui ianuarie 1953 de Nikita A. Mihailov (tatăl regizorilor
Nikita Mikhalkov şi Andrei Mikhalkov-Konchalovsky) declară că unii evrei
sovietici s-ar fi aflat sub influenţa unor forţe străine ostile URSS. I.I.
Mints şi I.S. Khavinson au făcut să circule scrisoarea în mediul elitei
evreilor sovietici, iar unii dintre aceştia – că Vasili S. Grossman sau
S.I. Marsak – au fost siliţi să o semneze.

Articolul din “Pravda”, citat mai sus, îi acuză pe următorii medici pentru
aplicarea unor tratamente incorecte liderilor sovietici: Miron Vovsi
(medicul personal al lui Stalin), Iakov Etinger (un cardiolog de renume
mondial), A. Feldman (otorinolaringolog), A. Grinstein (neuropatolog),
Boris Kogan (terapeut), Mihail Kogan, I. Iegorov şi V. Vinogradov. Cu toţii
au recunoscut acuzaţiile după interogatorii şi, probabil, torturi. O
campanie antisemită, fără precedent, a fost pornită în URSS.

În primăvara lui 1953, toţi evreii din MGB (fostul NKVD) sunt îndepărtaţi.
Cu excepţia unui mic grup de aşa-zişi “evrei ascunşi”. Adică cu o origine
evreiască parţială, fiind din acest motiv înregistraţi la alte grupuri
etnice. Interogatoriul medicilor acuzaţi a fost încredinţat – după cum îşi
aminteşte Hruşciov – unuia dintre cei mai duri anchetatori: M.D. Riumin.
“Nu a constituit nicio surpriză că majoritatea medicilor şi-au recunoscut
crimele”, notează Hruşciov.

La Congresul al XIX-lea al PCUS, din octombrie 1952, Stalin părea hotărât
să facă o nouă şi amplă epurare la vârf. El a înlocuit vechiul Birou
Politic, format din 10 persoane, printr-un Prezidiu alcătuit din 36 de
membri. Lui Hruşciov, Stalin i-a mărturisit: “Sunt terminat! Nu mai am
încredere în nimeni! Nici măcar în mine!”

Vânătoarea de medici evrei începe…

Pe 9 februarie 1953, la Ambasada URSS dinIsrael a avut loc o puternică
explozie. Două zile mai târziu, URSS anunţa ruperea legăturilor diplomatice
cu Israelul. (Vor fi reluate în iulie, după moarte lui Stalin). Pe 12
februarie 1953, autorităţile sovietice o arestează pe Maria Weizmann, medic
din Moscova, sora primului Preşedinte al Israelului, Chaim Wei sz mann
(care murise în 1952). Treizeci şi şase de doctori sunt arestaţi, dar
numărul lor creşte vertiginos, ajungând la câteva sute, de pe întreg
teritoriul URSS.
În Ucraina, de exemplu, MGB-ul anunţa descoperirea unui “complot al
medicilor” local, în fruntea căruia s-ar fi găsit faimosul endocrinolog
Viktor Kogan-Iasni. Primul doctor care a aplicat în URSS tratamentul cu
insulină diabeticilor, salvând astfel de la moarte mii de pacienţi. Între
timp, Occidentul – Albert Einstein, Winston Churchill şi multe alte
personalităţi – trimit scrisori ministrului de Externe sovietic, solicitând
demararea unei investigaţii.

Documente secrete privind starea de sănătate a lui Stalin

Istoricul Nikolai Dobriuha a publicat, la 29 decembrie 2005, în “Pravda”,
concluziile desprinse din documente rămase până acum necunoscute din
arhivele Kremlinului. Documentele spulbera comunicatele oficiale în care se
afirmă că Stalin ar fi murit în urma unei “comoţii cerebrale”, pe fondul
unei “sănătăţi slăbite” de anii războiului. Documentele cercetate de
Nikolai Dobiuha sunt rapoarte ale examinărilor medicale la care Stalin a
fost supus, timp de 30 de ani, şi care au rămas până acum secrete.

Rapoartele medicale demonstrează că Stalin nu era câtuşi de puţin refractar
la examinările medicale şi nu manifesta reticenţă faţă de tratamentul
prescris de medici. În realitate, cei mai calificaţi medici erau chemaţi
imediat ce Stalin manifesta fie şi cea mai mică indispoziţie.

Stalin n-a fost niciodată grav bolnav

Pe 4 martie 1953, în comunicatul dat de Kremlin se specifică: “Stalin a
fost grav bolnav, mai ales după anii dramatici ai celui de-al Doilea Război
Mondial”. Stalin nu fusese însă niciodată “grav bolnav”. Un raport medical
din septembrie 1947 – descoperit de Nikolai Dobriuha – arată că Stalin,
consultat de medicul Kirilov, avea o tensiune arterială de 14,5 cu 8,5,
normală pentru un om (şef de stat), în vârstă de 67 de ani. Un alt raport
medical consemna că Stalin (70 de ani) avea o tensiune de 14,0 cu 8,0 şi un
puls de 74 de bătăi pe minut. După efectuarea unei băi, s-a constatat că
lui Stalin îi scăzuse tensiunea la 13,8 cu 7,5, iar pulsul scăzuse la 68.

Stalin nu avea “coşmaruri” şi efectua cu regularitate uşoare mişcări de
gimnastică, potrivite vârstei sale. La 72 de ani, raportul medical consemna
că Stalin avea tensiunea 14,0 cu 8,0, iar pulsul 70. Buletinul medical –
emis de urmaşii lui Stalin de la Kremlin – preciza însă că, în noaptea de 2
martie 1953, Stalin suferise o “hemoragie cerebrală”, provocată de
hipertensiune, precum şi o “arteroscleroză”.

Stalin, otrăvit cu otravă pentru şobolani pusă într-o sticlă de apă
minerală

Buletinele medicale privind moartea lui Stalin au fost contrasemnate de
Malenkov, Beria, Hruşciov, Voroşilov şi de ceilalţi membri din biroul
prezidului. În realitate, Stalin fusese otrăvit cu warfarina, o otravă
pentru şobolani, după ce consumase apă minerală, în perioada 28 februarie –
1 martie 1953. Adică exact în intervalul vineri seara – luni dimineaţa. O
perioadă, la sfârşit de săptămână, când doctorii sunt mai greu de găsit.
Această perioadă de 72 de ore oferea însă otrăvii administrate lui Stalin
timpul necesar pentru a-şi face efectul.

Pe 4 martie, toate cotidianele sovietice consemnau comunicatul oficial al
Kremlinului: “Stalin a suferit o comoţie cerebrală, în apartamentul său din
Moscova, în noaptea de 2 martie”. Altă eroare. Stalin nu era, în perioada
respectivă, în “apartamentul său” din Moscova, ci la vila sa din afara
Moscovei. Bodyguardul lui Stalin a declarat, la interogatoriu, că Stalin
s-a simţit foarte rău, după ce băuse un pahar dintr-o sticlă de apă
minerală, la vila sa din afară Moscovei.

Într-un raport din 8 noiembrie 1953 – la 8 luni după moartea lui Stalin –
Departamentul Sanitar de la Kremlin consemnează că a trimis “Muzeului
Stalin” medicamentele luate de Iosif Vissarionovici, precum şi trei sticle
de apă minerală. În mod straniu, la “Muzeul Stalin” nu au ajuns însă decât
două sticle de apă minerală. Bodyguardul l-a găsit pe Stalin căzut lângă un
birou pe care se găsea o sticlă de apă minerală, cerută şi adusă în ajun,
împreună cu un pahar. Care este secretul celei de-a treia sticle de apă
minerală?, se întreabă istoricul Nikolai Dobriuha.

Rapoartele medicale, recent descoperite în arhiva Kremlinului, dovedesc că
lui Stalin i s-a aplicat tratamentul tipic pentru o persoană otrăvită.
Stalin a intrat în comă profundă pe 4 martie, cu pielea prezentând un
colorit albastru, specific celor otrăviţi. Când un organism este invadat de
otravă, hemoglobina se transformă în metemoglobina, prezentând o culoare
închisă. În noaptea de 5 martie, testele se sânge şi urină- consemnate în
rapoartele medicale recent descoperite de Nikoali Dobriuha – dovedesc, fără
dubii, că Stalin fusese otrăvit.

În 2003, istorici şi toxicologi (ruşi şi americani) au stabilit că Stalin a
fost otrăvit cu warfarina (otrava pentru şobolani). Toată ziua de 5 martie,
Stalin a vomat sânge. Pulsul i s-a intensificat brusc şi a apărut cianoza.
Medicii – potrivit rapoartelor – au aplicat imediat carbogen, dar condiţia
pacientului nu s-a îmbunătăţit. La ora 21.40, lui Stalin i s-a făcut
respiraţie artificială. Conform rapoartelor, la ora 21.50, Stalin a decedat.

Sora “Moiseieva”, dispărut ulterior, i-a făcut lui Stalin injecţia fatală

Unele rapoarte consemnează faptul că o soră medicală – care s-a iscălit în
rapoarte drept “Moiseieva” – i-a administrat lui Stalin – la ora 20.45 –
calciu gluconat. Niciodată, însă, înainte lui Stalin nu i se prescrisese şi
administrase calciu gluconat. La 21.48, aceeaşi “Moiseieva” consemna că îi
administrase lui Stalin camfor şi adrenalina. Imediat după aceea, Stalin a
decedat. “Când rapoartele medicale au fost verificate de medici
contemporani, aceştia au precizat că injecţiile cu adrenalină erau complet
interzise unui pacient care prezenta simptomele lui Stalin”.

Implicarea lui Beria, şeful securităţii sovietice, în uciderea lui Stalin

La vremea aceea, circulaseră zvonuri potrivit cărora Lavrentie Beria ar fi
instruit o femeie să-i aplice lui Stalin o injecţie specială. Numită
“Moiseieva” nu a mai putut fi găsită ulterior. Dispăruse, pur şi simplu. În
acelaşi timp, directorul “Laboratorului de Toxicologie” din Moscova –
profesorul Grigori Moiseievici Maironovski – laborator care din 1937
trecuse în subordinea şefului Secţiei “Războiul Tehnic”, din cadrul NKVD, a
fost arestat. Ulterior, şi el a dispărut fără urme.

O sesiune secretă a fost ţinută, în mare grabă la Kremlin, desemnând drept
urmaşi ai lui Stalin o troikă formată din Malenkov, Beria şi Molotov. Apoi
întreg grupul de complotişti s-a deplasat la căpătâiul lui Stalin. Când
medicii au anunţat moartea lui Stalin, Beria a jubilat, iar ceilalţi au
răsuflat uşuraţi. În sfârşit, “tătucul popoarelor” a murit*
* *

Sursa: primit pe mail,

Multumim C.S.

Legumele si fructele negre contin cel mai puternic antioxidant (RESVERATROL)

Vin vremuri... ”NEGRE” pentru sănătatea noastră a tuturor!
Merită însă să... profităm din plin de ele!?!
Dragi prieteni,

A sosit în sfârsit vara, anotimpul meu preferat ; si odată cu ea au început să apară fructele si legumele de culoare... NEAGRĂ (practic ceva intermediar între indigoul spre negru si visiniul cel mai închis) !
strugure


De ce vreau să vă atrag extrem de serios asupra acestei minunătii de culoare, o veritabilă binecuvântare a lui Dumnezeu? Deoarece aceste fructe si legume de culoare NEAGRĂ contin... un colorant polifenolic numitRESVERATROL, adică de departe cel mai puternic factor natural anti-oxidant cunoscut !!!

Când am folosit în limbaj medical cuvântul ”anti-oxidant” primul lucru la care trebuie să vă gânditi este ”anti-cancer” (atât preventie, cât si terapie naturală), anti-îmbătrânire si status antiinflamator; dar nu numai atât !

Să nu cumva să uitati că a II-a cauză de deces la nivel European este reprezentată de CANCER ; însă în România, începând cu 1997 principala cauză de deces este reprezentată de cancer si apoi de bolile cardio-vasculare!

Dar oare această minune a cerului (Resveratrolul) să stie să facă doar atât ? Nici pe departe ! Hai să vedem împreună :

- Întâi de toate se găseşte în general în fructele de culoare indigo-visiniu spre negru (dar nu numai) : dude NEGRE, cirese NEGRE, struguri NEGRI, sâmburii de struguri NEGRI (dar si albi), mure NEGRE, corcoduse NEGRE, coacăze NEGRE, prunele închise la culoare, AFINE, varza rosie, ceapa rosie, merele VIOLET, salata Lollo, lintea NEAGRĂ, fasolea NEAGRĂ, dar şi din varza de Bruxelles (care poate fi consumată şi fiartă), fragi, alune. Ultimele 3 sunt varietătile de legume si fructe care nu prezintă culoarea NEAGRĂ, dar contin totusi Resveratrol într-o cantitate mică !

- Resveratrol există într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliţă de strugure, mai mult decât dublul oricărei alte surse identificate

- Are un efect de distrugere tumorală directă, acţionând împotriva oricărui tip de localizare tumorală, dar mai ales asupra celor hormono-dependente (sân, uter, ovar, testicul, prostată, ficat, stomac) si a melanomului malign (cea mai periculoasă localizare canceroasă a pielii si una dintre primele 3 localizări tumorale ca agresivitate). Inhibă proliferarea celulelor maligne si le induce apoptoza (moartea)

- Blochează formarea de vase de sânge în jurul tumorii, dar şi metastazarea celulelor maligne. Acest lucru mai stie să-l facă genisteina si daidzaina din SOIA (altă minune de plantă), acidul alfa-linolenic (omega 3) din uleiul de in si sulforafanul din crucifere (varză, broccoli, conopidă)

- Conferă o protecţie deosebită materialului genetic nuclear (ADN), ferindu-l de mutaţii

- Este SINGURUL anti-oxidant care actionează direct pe gena Matusalemică (sau ”gena longevitătii”) având capacitatea de a creste durata si calitatea vietii

- Are si efect de potentator de efect (bioflavonoid) pentru toate mineralele si vitaminele întâlnite în cale, amplificând efectele acestora de zeci-sute de ori !!!

- Are un potenţial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E la un loc + ­ de 14 ori activitatea izoenzimei Mn-SOD si de-asemenea ­ cantitatea de glutation intraelulară

- Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protecţia anti-oxidativă a LDL-colesterolului
- ¯ nivelul sangvin al colesterolului total şi al trigliceridelor
- ¯ glicemia si previne aparitia diabetului zaharat

- Este un vasodilatator arterial, actionând direct si stimulând enzima care produce NO (eNOS)

- Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic

- Încă din 1985 se ştie că are capacitatea de a inhiba agregarea plachetară indusă de trombină şi ADP (Kimura) =>efect anti-trombotic

- Are efecte anti-SIDA, antivirale (virusurile hepatitice, dar nu numai !), antialergice (inhibând eliberarea Histaminei), antibacteriene şi antiinflamatoare

- ­ elasticitatea articulaţiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen atât la nivel articular, cât si în piele (astfel având şi un rol cosmetic). Preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea

- Are efect protectiv faţă de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-Kb, împiedicând astfel microglia să distrugă neuronii

- Există studii încurajatoare referitoare la potenţialul terapeutic al său în ceea ce priveşte şi alte boli neuro-degenerative

- ­ toleranta la efort, performantele fizice si psihice

- ­ durata de viaţă şi potenţialul reproductiv la animalele de experienţă pe care a fost testat (cu 15-30%)

- actionând direct pe citocromul P 450, poate ¯ efectul unor medicamente, prin ­ metabolizării acestora : antiaritmice, statine, anti-histaminice, benzodiazepine, hipotensoare etc.

Capac la toate, se mai comportă şi ca un hormon fito-estrogen, adică :
a) Reprezintă cel mai puternic fixator de Calciu în / din oase (alături de exerciţiul fizic), prevenind si combătând eficient osteoporoza
b) Conferă protecţie vasculară majoră, chiar şi la bărbaţi
c) Combate tulburările de climacteriu
d) Ajută la regularizarea ciclului menstrual şi se opune oricăror manifestări dismenoreice
e) Chiar în exces, conferă protecţie împotriva cancerului de sân şi col uterin şi nu induce cancer
f) Protejează celulele nervoase împotriva efectelor devastatoare ale stresului + măresc durata de viată a acestora + se opun apoptozei (mortii) acestora !
g) Creste eliminarea renală a acidului uric, prevenind acumularea sa si riscul de a dezvolta gută sau litiază urică
h) (Fito-) estrogenii sunt substanţe inductoare enzimatice (hepatice) cu rol în detoxifierea organismului, dar nu numai : creşte sinteza antioxidanţilor endogeni, a substanţelor necesare corpului etc.

Alte surse de fitoestrogeni : spirulina, soia, frunzele de păpădie si de pătrunjel, salata (lăptuca), granulele de polen, seminţele de mărar, grape-fruit-ul roşu

Am afirmat mai sus că Resveratrolul se comportă si ca un hormon fito-estrogen, dar NU prezintă nici unul dintre efectele nu întotdeauna de dorit, sau ”adverse” ale estrogenului natural (adică cel produs de organism) :
a) Risc de cancer de sân, endometru (uter) si de prostată, hormonul estrogen (dar NU si cel fito-estrogen !) fiind si hormon de crestere
b) Cresterea sânilor la ambele sexe, indiferent de vârstă, hormonul estrogen (dar NU si cel fito-estrogen !) fiind si hormon de crestere
c) Edeme ale membrelor inferioare prin retentia hidro-salină consecutivă
d) ­ coagulabilitătii sângelui cu risc trombo-embolic
e) ­ riscul de a dezvolta forme de hipertensiune arterială extrem de rezistente la tratament
f) ¯ fertilitătii masculine si a potentei

As putea chiar să afirm că dacă FUMATUL este cel mai distructiv factor pentru sănătate, Resveratrolul este exact opusul, dar se pare că de fortă chiar mai mare, însă de sens contrar.

Un aspect interesant de remarcat este acela că japonezii fumează cele mai multe tigări din lume per cap de locuitor, dar au si cea mai redusă frecventă a cancerului pulmonar !?! ”Secretul” ? Japonezii au în dieta lor printre cele mai ridicate niveluri anti-oxidante din lume, tot pe cap de locuitor ! (Prin aceasta să nu credeti că doresc să încurajez fumatul în prezenta unei anti-oxidări atroce !).

Ani de zile s-a tot bătut monedă pe ”paradoxul francez”, afirmându-se că francezii ar trăi mai mult decât restul populatiilor datorită unui consum semnificativ de vin rosu în care s-ar găsi Resveratrol. De aici si până la dezastruoasa încurajare de a consuma zilnic vin rosu nu a mai fost decât un pas ! Însă s-a demonstrat ulterior că un consum de vin rosu zilnic este asociat cu efecte nocive în primul rând asupra ficatului si apoi asupra tuturor organelor întâlnite în cale de către acesta ! Efectele ”paradoxului francez” sunt date în primul rând consumului de ulei de măsline, legumelor si fructelor într-o cantitate net superioară comparativ cu a altor populatii si nu numai consumului de... vin rosu !

Nu as dori să închei acest mesaj fără a le aduce la cunostintă tuturor prietenilor mei, cărora le dedic acest articol, cea mai mare minune a naturii create de Dumnezeu (după părerea mea !), o bogătie de anti-oxidanti într-un singur produs: sucul de varză rosie.

Gustul acestuia va putea fi „dres”, la cei care nu-l prea suportă, adăugând peste el suc de morcov, iar datorită faptului că poate contine fibre celulozice dure va fi strecurat prin tifon ”în 4” (cvadruplu).

Reţineţi câteva aspecte esenţiale despre varza roşie :
- conţine resveratrol = cel mai puternic factor natural anti-cancerigen cunoscut, potenţator de efect pentru toate celelalte minerale şi vitamine + distrugător al vaselor care alimentează tumora + blochează metastazarea celulelor maligne ;
- conţine sulforafan = substanţă care distruge vasele care alimentează tumora ;
- conţine indol-3-carbinol = substanţă care dă distrugere tumorală directă ;
- conţine vitamina B 17 = produce distrugere tumorală directă
- reprezintă o sursă majoră de vitamina C. Având în vedere termolabilitatea acestei vitamine şi faptul că ea se oxidează repede la aer, sucul de varză roşie va fi consumat imediat după ce a fost preparat
- este cea mai bogată sursă cunoscută de luteină şi zeaxantină, 2 antioxidanţi fundamentali şi extrem de potenţi, cu specificitate pentru macula lutea, dar nu numai. Cercetările privind degenerarea maculei la vârste înaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi de luteină administrată timp de 6 luni, scade incidenţa degenerării maculei cu 43%). Efectul luteinei este amplificat de licopen, colorantul roşu din legume (tomate) şi cea mai mare parte a fructelor. Luteina previne degenerescenţa maculară la persoanele diabetice.

...şi dacă ar fi numai aceste efecte ar fi mai mult decât suficient pentru sucul de varză roşie, dar nu sunt nici pe departe singurele efecte !

ATENȚIE !!!
- Persoanele care NU au cancer în acest moment pot consuma TOATE alimentele mentionate mai sus de culoare NEAGRĂ pentru a beneficia de cât mai mult Resveratrol
- Însă persoanele care au în acest moment cancer le sfătuiesc să se abtină de la folosirea strugurilor negri (cresc nepermis de mult glicemia si pot ¯ drastic imunitatea acelor persoane) si a oricăror alimente NEGRE dar acre (coacăze) sau insuficient coapte, deoarece acestea induc aciditate în organism, factor major stimulator al dezvoltării tumorale.  Retineti aceste precautii esentiale !!! Acestora din urmă le recomand sucul de varză rosie, dudele, ciresele, corcodusele NEGRE, afinele...

Vă doresc numai bine + să ne bucurăm de acest factor NEGRU pentru sănătatea noastră !

Cu drag,
Dr. Mărginean Călin
medic specialist medicina muncii
medic specialist medicina generală
competentă în medicina de întreprindere
atestat nutritie

Sursa: http://suntsanatos.ro