marți, 30 iulie 2013

LUMEA - un eseu de Daniel Roxin


Te-ai născut mereu în mijlocul spectacolului. Cortina se ridică pentru fiecare mască pe care o porți și coboară pentru fiecare mască pe care o înțelegi. Între două roluri, adevărul din tine meditează asupra minciunii care îți dă lecții de viață.

Nu știi la a câta stagiune te afli. Totuși, va trebui să joci din nou? Lumea te-a așteptat cu înfrigurare deși aproape nimeni nu știe cine ești.

În palmele-ți brăzdate de liniile destinului vei găsi semne despre drumurile pe care le-ai făcut sau pe care le-ai mai putea face.

Urmele-ți de lut au despicat timpul; cu un picior în trecut și cu altul în viitor te-ai făcut prea des punte peste tot ce-a contat...

Închide astăzi ochii! Pleoapele vor coborî ca o cortină peste toate rolurile... Uită scenariul, ignoră regia... Atemporal, spiritul tău își va opri curgerea în punctul din care s-a născut întreaga geometrie a lumii.

Daniel Roxin


Sursa: http://danielroxin.blogspot.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu