Paradisurile fiscale, îngerii şi demonii economiei moderne

Foto: RIA Novosti

Offshore-urile cipriote pot să-şi înceteze activitatea – astfel comentează specialiştii condiţiile de oferire a unui ajutor economic insulei. Să însemne oare că Occidentul a declarat război „găurilor negre” din sfera impozitelor? Este puţin probabil.

Offshore-urile reprezintă un factor important al concurenţei globale, ele ajută liderii mondiali să ocolească regulile de comerţ mondial gândite de ei înşişi.

Abia au apărut norii deasupra Ciprului că mulţi economişti au început să întrevadă începutul unei noi tendinţe: Uniunea Europeană nu vrea să suporte offshore-ul pe teritoriul său, arătând prin exemplul Ciprului ce soartă îi aşteaptă pe ceilalţi. Însă, declarând offshore-urile un rău, principalele state şi-au făcut rost nu doar de una, ci de câteva jurisdicţii fiscale speciale pe teritorii aflate sub controlul lor. Marea Britanie deschide paradisuri fiscale pe insulele aflate în componenţa sa: Man, Jersey, Guernsey, precum şi în Gibraltar. America foloseşte insulele din Oceanul Pacific şi exemple din acestea mai sunt. Este puţin probabil că autorităţile s-ar fi străduit atât de mult doar de dragul prosperităţii oamenilor de afaceri fără scrupule şi al funcţionarilor corupţi. Economia actuală nu poate exista fără paradisuri fiscale, consideră expertul rus Serghei Afonţev.

„În mare, capacitatea concurenţială a unor companii mari şi importante din comerţul internaţional se bazează pe folosirea abilă a jurisdicţiilor offshore. Dacă analizăm felul în care Boeing şi-a efectuat tranzacţiile în ultimii zece ani, vedem că s-au făcut prin intermediul Insulelor Cayman. Impozitele mai mici înseamnă o capacitatea concurenţială mai mare a producţiei pe piaţa internaţională. Tot aşa folosesc companiile britanice Guernsey şi Jersey, la fel folosesc companiile europene jurisdicţiile corespunzătoare”.

Unii experţi chiar au presupus că lupta împotriva paradisurilor fiscale va provoca o confruntare între state şi marile companii. Chipurile, până la criză guvernele s-au resemnat cu faptul că marile companii „optimizează” impozitele, însă acum acest lucru reprezintă un lux nepermis.

Serghei Afonţev este convins de faptul că nu există niciun fel de contradicţii. Permiţându-le producătorilor săi să plătească impozite mai mici, autorităţile europene şi americane încearcă să obţină avantaje concurenţiale. Offshore-urile permit să se evite restricţiile la export, impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Probabil că din această cauză acţiunile împotriva paradisurilor fiscale au un caracter superficial. Autorităţile UE cer de la anumite jurisdicţii fiscale să dezvăluie datele despre persoanele care îşi păstrează acolo capitalul, însă nu la nivel general, ci individual. Pentru a nu deranja din greşeală pe cineva important.

De ce s-au comportat atât de dur cu Ciprul? Unii experţi consideră că de fapt aici nu este vorba despre o luptă cu paradisul fiscal. Pur şi simplu, ţările bogate s-au săturat să salveze pe banii lor economiile slabe.

Sursa: romanian.ruvr.ru