În timp ce civilizaţia occidentală se îneacă în propria lăcomie, China continuă să cumpere din datoria americană şi să proiecteze strategii care să le asigure poziţia de centru cultural al umanităţii. Acum, chinezi au dezvoltat şi un proiect de inginerie genetică finanţat de stat, relatează Vice.com.
La BGI Shenzen, oamenii de ştiinţă au colectat mostre de ADN de la 2000 dintre cei mai inteligenţi oameni de pe Pământ şi secvenţionează întregul genom al acestora,în încercarea de a identifica alelele care determină inteligenţa umană.
Din câte se pare, cercetătorii nu se află foarte departe de îndeplinirea acestui obiectiv, iar atunci când vor ajunge în acest punct, screening-ul embrionar va permite părinţilor să aleagă cei mai inteligenţi zigoţi şi să stimuleze inteligenţa fiecărei generaţii cu aproximativ 5-15 puncte ale coeficientului de inteligenţă. În decursul a câtorva generaţii, concurenţa cu chinezii la un nivel intelectual va deveni ceva imposibil.
Geoffrey Miller, un psiholog evoluţionist, şi lector la Universitatea New York, este unul din cei 2000 de oamenii care au contribuit cu propriul ADN la acest proiect. Alks Eror, de la Vice.com, a vorbit cu acesta despre proiectul de inginerie genetică al chinezilor şi ce ar putea însemna acesta pentru viitorul copiilor asiatici.
- China are o istorie în eugenie?
Miller: Imediat ce Deng Xiaoping a preluat puterea la sfârşitul anilor ’70, acesta a îndreptat toată atenţia guvernului chinez spre încercarea de a gestiona calitatea şi cantitatea oamenilor. În anii ’90, aceştia au început să facă testări prenatale cu ultrasunete, la scară largă, pentru a identifica eventualele defecte la naştere şi, mai recent, au cheltuit foarte mulţi bani pe cercetarea geneticii umane, pentru a înţelege care gene îi face pe oameni mai inteligenţi.
- Ce ştiţi despre BGI Shenzen?
Miller: Este cel mai mare centru de cercetare genetică din China şi cred că este şi cel mai mare din lume. În cadrul centrului, specialiştii nu se ocupă doar de genetică umană. Cei de la BGI lucrează şi în genetică vegetală, animală, orice este relevant din punct de vedere economic sau interesant din punct de vedere ştiinţific.
- Păstraţi legătura cu ei?
Miller: Tocmai am primit un email de la ei, în urmă cu câteva zile, în care mi-au spus că aproape au terminat secvenţionarea pentru Proiectul BGI pentru Genetică Cognitivă, cel pentru care am contribuit cu propriul ADN, şi că rezultatele vor fi disponibile în curând.
- Ce criterii au stat la baza procesului lor de selecţie?
Miller: Aceştia par interesaţi de persoanele cu descendenţă chineză şi europeană. Trebuie să dovedeşti că eşti inteligent, nu doar să spui că eşti. Trebuie să trimiţi un CV complet, publicaţii pe care le-ai realizat, punctaje obţinute la teste standardizate, ce facultate ai urmat etc.
- Cum va fi aplicată cercetarea?
Miller: Odată ce ai obţinut informaţiile şi un ovul fecundat care este împărţit în câteva celule, poţi prelua o mostră din acestea pentru a identifica nivelul de inteligenţă preconizat, în cazul în care respectivul ovul este implantat şi se dezvoltă într-o persoană.
- Ce înseamnă aceasta, într-un limbaj mai clar?
Miller: Orice cuplu poate avea mai multe ovule fecundate în laborator, cu materialul seminal al tatălui şi cu ovulele mamei. Apoi, se pot testa mai mulţi embrioni şi analiza care dintre aceştia vor fi cei mai inteligenţi. Acel copil va aparţine cuplului ca şi când l-ar fi născut în mod natural, dar va fi cel mai inteligent copil pe care cei doi părinţi l-ar putea aduce pe lume. Nu este vorba de inginerie genetică sau adăugarea de noi gene, ci despre genele pe care cuplurile le au deja.
- Şi de-a lungul mai multor generaţii, se urmăreşte multiplicarea într-un mod exponenţial a inteligenţei populaţiei.
Miller: Exact. Chiar dacă se îmbunătăţeşte coeficientul de inteligenţă al copilului obişnuit doar cu cinci puncte, acest lucru va face o diferenţă uriaşă în ceea ce priveşteproductivitatea economică, competitivitatea, cât de multe brevete va obţine, cum vor funcţiona afacerile şi cât de inovativă va fi economia.
- Tehnica analizei embrionului ar putea fi implantată la o scară mai largă?
Miller: Cercetarea deschide uşa către ingineria genetică a viitorului, însă este nevoie de mult mai mult timp pentru a deveni o tehnologie practică.
Utilizarea efectivă a tehnologiei de screening embrionar ar putea dura între cinci şi zece ani, dar ar putea fi vorba şi doar de câţiva ani. Totul depinde de cât de motivaţi sunt cei care fac parte din acest proiect.
- Acest întreg proces ar putea fi repetat şi cu alte caracteristici, cum ar fi aspectul fizic?
Miller: Absolut. De fapt, aproape orice trăsătură, în afară de cea a inteligenţei, ar fi mult mai uşor de proiectat în acest sens. Ştim că inteligenţa depinde de o mulţime de gene, în timp ce trăsăturile fizice, cum ar fi culoarea părului şi a ochilor, depind doar de câteva gene. Forma corpului ar fi mult mai uşor de proiectat, şi chiar trăsăturile personalităţii ar putea fi puţin mai simple de dezvoltat decât inteligenţa (cât de muncitor este cineva, cât de impulsiv, cât de liberal este din punct de vedere politic – toate acestea ar fi mai simple).
- Care este diferenţa între cercetarea genetică occidentală şi cea din China?
Miller: Aş spune că cei din Occident sunt în urmă. Au aceleaşi capacităţi tehnice şi statistice pentru a analiza datele, dar chinezii colectează informaţiile la o scară mult mai largă şi par să fie capabili să transforme mult mai uşor descoperirile ştiinţifice în politică guvernamentală şi în testare genetică. Din punct de vedere tehnic şi ştiinţific, cercetătorii occidentali ar putea face aceste lucruri, însă nu le fac.
- De ce nu?
Miller: În Occident, aceste aspecte sunt privite cu mai multă rezervă, respectându-se acel fir ideologic care spune „nu ar trebui să intervenim în natură, nu ar trebui să intervenim în munca lui Dumnezeu”. Am fost recent la o dezbatere în New York, unde s-a discutat despre ingineria genetică la bebeluşi, iar publicul a avut păreri împărţite. În China, 95% din cei prezenţi ar spune “Evident că ar trebui să facem, din punct de vedere genetic, bebeluşi mai inteligenţi!” Există o diferenţă culturală majoră.
- Ce altceva mai face China, iar Occidentul nu?
Miller: Ei bine, aceştia investesc o sumă uriaşă de bani în educaţie, proiectează noi sisteme de universităţi care se concentrează asupra unor abordări mai creative ale studiului şi îşi trimit sute de mii de studenţi în America şi Europa pentru a vedea cum funcţionează sistemele lor de învăţământ, astfel încât să poată ajunge la un moment dat să depăşească standardele occidentale.
- Până la urmă, această ţară urmăreşte dominaţia globală?
Miller: Partidul Comunist Chinez spune că aceste acţiuni urmăresc să readucă statul chinez în locul istoric de drept, şi anume acela de centru cultural al umanităţii. Nu cred că au ambiţii imperiale de a extinde graniţele Chinei (nu vor acţiona ca Germania nazistă sau ca America în secolul 20), dar vor respect şi influenţă şi nu au încredere nici în SUA şi nici în Europa în poziţia de lideri mondiali, mai ales în ceea ce priveşte problemele actuale, cum ar fi încălzirea globală sau stabilitatea economică.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu