După Cipru, urmează Franţa

Foto: EPA

Conform datelor recentului sondaj organizat de Ifop pentru publicaţia Sud Ouest Dimanche, în cazul înrăutăţirii situaţiei economice, patru din zece francezi vor sprijini introducerea unei taxe asupra conturilor bancare. Se pare că eforturile Comisiei Europene de a pregăti opinia publică pentru acceptarea exproprierilor proprietăţii private în numele stabilităţii economice au început să dea roade.

În presa europeană se vehiculează ideea că următoarele ţări care se vor confrunta cu o criză bancară ar putea fi Spania, Italia sau Grecia. Toate aceste ţări sunt vulnerabile şi se află în situaţii dificile atât din punct de vedere economic cât şi politic. Grecia va fi afectată puternic de falimentul deja inevitabil al băncilor cipriote. Spania este într-o criză politică, corelată cu tendinţe separatiste a câtorva regiuni importante. Guvernul spaniol deja pregăteşte legiferarea dreptului statului de a taxa depozitele bancare în vederea compensării banilor pe care guvernul central le-a cheltuit pentru salvarea bugetelor regionale. În Italia, majoritatea deputaţilor şi senatorilor aparţin unor partide anti-euro (partidul lui Berlusconi şi partidul lui Beppe Grillo) şi orice încercare a Burxellului de a impune Romei o nouă „cură de austeritate” va provoca o criză politică care se va solda cu o tentativă de a ieşi din zona euro.

În aceste condiţii, Franţa pare o insulă de stabilitate însă această impresie este greşită. În realitate, faptul că Franţa încă nu a intrat în faliment naţional se datorează aproape exclusiv bunăvoinţei autorităţilor ruse. Cifrele vorbesc de la sine: Banca Centrală a Rusiei a renunţat total la investiţii în obligaţiunile Italiei şi Belgiei, a redus la jumătate portofoliile de obligaţiuni emise de Suedia, Finlanda şi Olanda. În schimb, investiţiile în obligaţiunile emise de statul francez au ajuns la 117,9 miliarde de dolari.

Luând în consideraţie faptul că majoritatea investiţiilor ruse în obligaţiunile franceze au fost făcute începând din 2008, se poate observa că Rusia a fost o importantă sursă de finanţare pentru economia franceză. În perioada următoare, Franţa riscă să rămână fără această sursă de finanţare. În cadrul summit-ului BRICS din Durban, va fi demarat procesul înfiinţării Băncii BRICS care va funcţiona ca un concurent al FMI şi va deveni instrumentul de bază al promovării intereselor BRICS în spaţiul economic global. Pentru a fi eficientă, o asemenea structură are nevoie de finanţare şi acum se discută despre o contribuţie de 100 de miliarde de dolari de la fiecare ţară-membră. Pentru a obţine aceşti bani, ţările BRICS vor vinde părţi importante din portofoliile de obligaţiuni emise de ţările europene. Rămase fără finanţare, ţările cu sisteme bancare supradimensionate vor suferi cel mai mult şi vor fi nevoite să exproprieze banii aflaţi în conturile bancare. În Franţa dimensiunea pasivelor sistemului financiar este de patru ori mai mare decât PIB-ul ţării. Ajuns într-o situaţie disperată, guvernul lui Hollande va trebui să adopte strategia clasică a socialiştilor europeni: exproprierea banilor din conturi, cuplată cu un program de propagandă menit să demonstreze că „greaua moştenire” a regimului Sarkozy este cauza principală a problemelor economice. Investigaţiile penale în cazul lui Sarkozy şi Lagarde sunt doar un prim pas în această direcţie.

Sursa: http://romanian.ruvr.ru