duminică, 8 iulie 2012

9 iulie 2012, data la care s-ar putea opri internetul. Află dacă eşti în pericol

Patru milioane de oameni din întreaga lume riscă să nu se poată conecta luni, 9 iulie, la internet, din cauza unui virus. Acesta redirecţionează utilizatorii către site-uri fantomă, într-o încercare de a fura informaţii financiare şi personale.

Virusul DNS Changer, aparent pus la punct de o reţea din Estonia, a fost descoperit de autorităţile americane în toamna anului trecut. FBI a creat un sistem temporar care filtrează programele rulate de calculatoarele infectate prin serverele sale. Însă aceste servere vor fi oprite, iar patru milioane de calculatoare încă infectate nu se vor mai putea conecta la internet.
Conform Discovery, FBI a postat un avertisment pe site-ul sau, conform căruia toate calculatoarele infectate cu virusul DNSChanger vor fi deconectate de la internet pe data de 9 iulie. Se crede că hackerii au infectat patru milioane de calculatoare din întreaga lume, dintre care 500.000 numai în SUA.
În aceste condiţii, FBI îi îndeamnă pe toţi utilizatorii să intre pe site-ul www.dns-ok.us. Dacă fundalul site-ului este verde, PC-ul nu este infectat. În schimb, dacă rezultatul este un ecran roşu, vizitaţi www.dcwg.org/fix, care listează o serie de programe antivirus gratuite şi un soft cu ajutorul căruia puteţi şterge virusul din calculator.
Experţii recomandă în principal Microsoft Windows Defender şi Avira. Sau, pentru cei mai precauţi, este recomandată deconectarea imediată de la internet şi contactarea furnizorului de internet.


Sursa:  RTV.NET


EXPLOZIV Iranul a pus la punct planul pentru închiderea strâmtorii Hormuz


Teheranul va bloca strâmtoarea Hormuz, din Golful Persic, prin care trece o cincime din petrolul consumat în lume, dacă interesele sale vor fi ameninţate, a declarat un înalt comandat militar iranian, potrivit AP.


"Avem un plan pentru a închide strâmtoarea Hormuz", a spus generalul Hasan Firouzabadi, citat de presa iraniană. 

"O naţiune şiită (precum Iranul, n.r.) va acţiona echilibrat şi nu va aproba blocarea unei căi navigabile decât dacă interesele noastre vor fi serios ameninţate", a adăugat generalul.

Comentariile lui Firouzabadi, şeful statului major militar, vin la câteva zile după ce embargoul impus de UE importurilor de petrol iranian a intrat în vigoare.
Sursa: REALITATEA.NET


Cum au lucrat “agenturili străine”. Cît e manipulare, cît e rea-voinţă, cît e deformare reflexă şi cît e adevăr


Lema 1oricînd ai fi fugit din România, în anii 50, 60, 80, 90 etc., ai făcut-o pentru că e o ţară de rahat şi aşa trebuie să rămînă. Altfel chinul exodului a fost în zadar.
Lema 2Presa lucrează la fel peste tot, cu jumătăţi de manipulări, informaţii trunchiate, verificări mai mult sau mai puţin bune. Uneori banii şi tradiţia o ajută să fie ceva mai bună, dar nu cu mult mai bună.
Cînd o anumită isterie a “loviturii de stat” a explodat marţea trecută din filieră pedelistă (MAcovei-Blaga), totul a mers uns şi în presa străină. De atunci tot apar articole în care se amestecă îngrijorări care mai de care. Au contribuit la asta şi politicieni gen Macovei care au dat sonorul la maximum cu texte precum “lovitură de stat”, iar textele trimise autorităţilor europene arată un grav derapaj al unui parlamentar european. Nu spun că trebuie să ţii necondiţionat la imaginea ţării care te-a trimis acolo. Dar spun că nu trebuie să exagerezi dincolo de orice limită.
Intelectualii PDL au înviat după tăceri lungi şi comode. Agitaţie, patetism, prea puţină analiză la rece. Nu mi-am luat de mult timp înjurături ca în zilele astea pentru simplul fapt că am zis “staţi aşa”, “haideţi să vedem”, “să mai citim constituţia, regulamentele” etc. În schimb, “democraţii civilizaţi” s-au întrecut în chiuieli tribale care mai de care.
Manipularea de tip pedelisto-intelectual a avut cîteva elemente ultracunoscute: dacă zic ăia din Europa e grav, piere justiţia, pier instituţiile, noi eram garanţii lumii bune.
Contramanipularea a mers şi ea tîrîş-grăpiş, USL fiind varză în transmiterea unor mesaje cu argumente şi cu surse beton. Cel mai bun exemplu e Şova şi citatele lui din Cotidianul. De ziaristul spaniol care a pus întrebare cu demisia poţi să te iei, să zicem, pentru că chiar a avut bursa de la ICR (1500 de euro, cf, raportului ICR pe 2007). Dar nu poţi să spui că TOTUL a fost pus la cale, măcar pentru simplul fapt că le dai prea mult credit celor din “diabolica” reţea Băsescu.
Cu ce unelte trebuie să pornim la drum cînd citim presa străină:
  • ce e blog şi ce nu e. Am un mare respect pentru anumite bloguri, că doar ţin şi eu unul. Dar un blog e fundamental şi asumat subiectiv. Presa română preia instant şi cu evlavie mesaje ultrasubiective spunînd “Economist:”, “NYT:” etc.
  • ce e declaraţie diplomatică. Asta apropo de declaraţiile de externele franţuzeşti. Am fost la o astfel de întîlnire cu presa a purtătorilor de cuvînt ai ministerului de externe francez acum o lună. Am văzut ziarişti care pun întrebări deştepte şi ziarişti care pun întrebări cu un răspuns inclus, sperînd să smulgă o semi-informaţie. La aceştia din urmă răspunsurile prudente sînt doar prudente, comunicatorii nu pică în capcană ca fraierii. N-a contat pentru AFP evitarea răspunsului, a dat-o clar: avertisment pentru România.
Cazul AFP, aşadar. Reacţia oficialilor francezi: “”Tous les Etats membres de l’Union européenne sont naturellement tenus de respecter les valeurs démocratiques et l’état de droit ainsi que l’équilibre des pouvoirs dans le cadre des institutions qui sont les leurs”. Aşadar nimic. Dar în întrebare era inclusă România. Iar hotnews a decodat rapid limbajul “diplomatic”: de fapt ne-o trage rău de tot; mai mult, ne-o trag socialiştii lui Hollande, fără milă de frăţiorul mai mic socialist, Ponta.
Deformarea e evidentă şi dacă vedem analiştii chestionaţi, o doamnă de la Expert Forumul lui Sorin Ioniţă şi Cristian Ghinea şi el băgat bine în criticarea noii puteri – după tăceri comode în cazul fostei puteri – deja dincolo de limitele unei neutralităţi măcar aparente. Cineva care să nu fie totuşi implicat atît de mult în fenomenul mediatic contributor-românialiberă-evz nu prea există. Singurul citat de partea cealaltă este… Toni Greblă, cu discursul din Parlament.
În ştirea AFP nu apar între ghilimele, deşi sînt citate anumite reacţii de ONG-uri, anumite cuvinte cheie care apoi apar generos în presa romnească: “des ONG dénoncent une “attaque contre les institutions démocratiques” sans égale depuis la chute de la dictature communiste en 1989.” Deci “fără egal de la căderea dictaturii comuniste” este de la AFP sau de unde că nu e cu ghilimele? Reacţia ARC nu cuprindea aşa ceva, de exemplu.
Însă la noi s-au activat zielele astea ONG-uri care sînt de fapt complet politizate. Vedem de exemplu că thinktankul pedelist ISP se dă mai nou şi el “oengistic” şi se amestecă cu Expert Forum (şi el ultrapolitizat mai ales prin intervenţiile unui Sorin Ioniţă mai dezlănţuit ca-n editorialele EVZ). Mai amestecăm asta şi cu ceva presă de propagandă şi iese un soi de Antena 3 “telectuală”.
  • declaraţiile politice ale reprezentanţilor PPE, alimentaţi de PDL. Au fost dure, trebuie reţinute oricît de politizate ar fi. Nu-mi aduc aminte decît cu amuzament cum Ponta defila cu şeful socialiştilor europeni acum două săptămîni la Antena 3 şi scotea de la el ce vroia. Ori le vedem la pachet, ori nu le mai vedem deloc.
  • postările pe blogurile străine au avut toate constanta citării mult mai generoase a oamenilor pro-Băsescu sau clar anti-USL în acest caz. La mare căutare au fost comparaţiile riscat pamfletăreşti cu Hitler şi altele asemenea. Asta nu face decît să le califice extraordinara calitate.
  • s-au mai adăugat în peisaj tot felul de şefi de bănci, cel al ING făcînd o notă aparte, care prevedeau nu ştiu ce curs la leu. Să nu fim chiar naivi: pariurişe pe curs sînt constant alimentate cu astfel de declaraţii. Instabilitate, pieţe, astea sînt valabile pentru toată zona. Pariurile pe o valută anume se văd însă de la o poştă.
  • declaraţia lui Gitenstein mi se pare gravă prin judecăţile aleatorii şi prin presiunile puse pe noul guvern – care văd că se execută imediat cu replici blînde în industriile unde au interes companiile americane.
Veţi spune imediat că sînt uselist sau că sînt orb, nebun. Nu. Zilele astea lucruri mult mai grave se întîmplă la guvernare. Ambiguităţi teribile cu Hidroelectrica, cu legea sănătăţii, cu explotarea gazelor de şist etc. Le critic constant, dar e adevărat postările alea sînt mai puţin citite. Nu vreau pur şi simplu să cedez unei agende cretine în care pare că ne aflăm iar în anii 90 cu tot felul de anticomunişti de ocazie şi fesenişti stupizi. Abuzurile din aceşti ani, şi o s-o repet pînă cad, cu jocuri financiare, lipsă de viziune economică şi politică, lobby, clientelism. Abuzul se face prin lege, prin hotărîri care nu se dezbat dar se aprobă.  Cetăţenii acestei ţări au fost loviţi cel mai dur prin legi, nu din afara aparatului legal. (mai mult aici).
Ce trebuie, cred, înţeles:
  • funcţionăm într-o logică a divinizării Europei fără context, inclusiv a presei europene. Ar trebui să mai şi distingem între articole bune critice sau cum or fi  şi articole de calitate îndoielnică. E valabil şi pentru politicienii lor avertismentul.
  • nu peste tot e manipulare, uneori e doar reflectarea a ce se scrie aici. S-ar putea să ni se pară manipulare exact imaginea lor despre noi: asta e, vă vine sau nu să credeţi, sîntem în continuare priviţi ca nişte sălbatici
  • la asta ajută şi românii plecaţi, ăia care nu lucrează la munca de jos, care sînt ceva mai bine instalaţi şi care nu ies din schema politică a momentului plecării: unii sînt anticomunişti fervenţi şi acum (iar asta poate duce la prostie pură după 22 de ani – am citit un articol absolut năucitor pe siteul Deutsche Welle din care se înţlegea pe scurt că Lenin s-a reîncarnat în România şi atacă instituţiile), anti-Iliescu, anti orice ar putea aduce aminte de comunism. Alţii sînt oameni care au fost acolo cu burse, studii şi care s-au întors şi mai înverşunaţi conservatori decît cînd au plecat. Şi tot aşa, foarte rare reacţii lucide am avut de afară. Cei mai mulţi ştiu dinainte că treaba e una singură: ne iau comuniştii înapoi. Un lucru ar mai fi de spus: căpşunarii nu intră în această categorie neapărat, ei nu sînt reprezentaţi…
  • au existat şi ştiri trunchiate, manipulări mai mult sau mai puţin voite. Majoritatea vin şi din faptul că mulţi corespondenţi de acolo vor fie să le dea conservatorilor vestici exact ce vor să audă, şi din faptul că ei înşişi sînt prinşi într-o anchilozare ideologică incredibilă care o făcea pe blogăriţa de la Economist să nu mai facă distincţia în gluma lui Năstase cu ouăle, între “balls” şi “ouăle de la Cornu”.
Citesc aproape zilnic presa vestică. O respect, dar nu o idolatrizez. Au apărut şi relatări echilibrate. Au apărut şi reacţii de-a dreptul comice: FIDESZ cerea respectarea legii în România, haha. Şi dacă tot e să facem comparaţii, ce s-a întîmplat în România nu egalează în gravitzatea olistă de imigranţi propusă de nişte guvernanţi olandezi. Să comparăm abuzurile dacă avem chef. E clar că zilele astea am avut de-a face cu intenţie de abuz şi cu forţarea limitelor, e clar că unele îngrijorări n-au venit din burtă – nici nu era greu dacă vedeai declaraţiile de luni ale unui Antonescu care o luase pe cîmpii cu Curtea Constituţională. E bine că au fost reacţii de afară. Dar haideţi să stabilim o gradaţie corectă a cutremurului politic.
O ultimă ştire “de afară”
La final, o ştire de pe o agenţie de ştiri unde apar şi eu cu idei ceva mai diferite: ştirea de pe InterPress aici.
Ca să vedeţi întreg contextul, nu cumva să spuneţi că iar vă manipulează cineva. Acestea au fost întrebările reporterului:
1. Cum se compara actiunile guvernului USL cu cererile demonstrantilor anti-guvern din ianuarie anul acesta?
2. USL si PSD par a fi la poli opusi si ireconciliabili; putem totusi vorbi de similaritati profunde intre ele (atitudinea fata de institutiile statului, orientarea ideologica in ceea ce priveste modelul economic, masurile de austeritate)?
3. In ce stare mai este democratia romaneasca– dupa protestele din ianuarie, eu am sperat la o intarire a democratiei pentru ca oamenii au recastigat strada–unde ne gasim acum? Avem si acum proteste in strada, exista o continuitate intre protestele de acum si cele din ianuarie? In ce se aseamana, in ce difera?

Răspunsurile mele din care au fost alese cele cîteva fraze din ştire:
1. Protestele din ianuarie 2012 au avut o componenta indignados foarte importantă de care şi politicienii şi 90% din societatea civilă au preferat să uite pentru că în România postcomunistă e foarte dificil să aduci în faţă teme sociale sau politice care nu sînt în linie neoliberală dură. orice protest social e suspectat de “comunism” şi de “ameninţarea democraţiei”. Ianuarie a însemnat primul moment în care s-a strigat împotriva privatizărilor, împotriva unor corporaţii cu prea mare forţă de lobby pe lîngă guvern (Chevron, Gold Corp. etc.), împotriva unor înţelegeri cu FMI absolut distrugătoare pentru pătura vulnerabilă. Nimic din toate astea nu mai sînt în chestiune acum. Acum asistăm practic la un meci de fotbal cu două galerii care strigă fiecare pe limba ei, sînt mulţi activişti de partid implicaţi, sînt multe urlete care nu au legătură cu nici o temă presantă. Oameni care au fost prezenţi în ianurie au încercat să învie mesajele şi în acest iulie, dar tentativa a eşuat.
2. Sigur, tocmai atitudinea faţă de instituţii europene, mari finanaţatori centrali, tocmai asta supără. În fond, de unde Victor ponta învăţase în ianuarie la presiunea străzii să mai pună şi întrebări incomode la FMI, după venirea la guvernare a uitat instantaneu ce-şi asumase. Deja puterea de acum a votat în parlament împotriva unor legi, precum proiectul împotriva exploatării gazului de şist, pe care tot ei le-au propus cu trei luni în urmă.

3. democraţia romînească este, ca în multe locuri din vestul civilizat, sub presiune financiară, este ameninţată de criza
economică, nu suferă de la presiuni procedurale sau (ne)constituţionale. avem de-a face cu o banală schimbare de putere care a generat isteria presei străine din mai multe motive: relatare superficială, o viziune jenantă despre o Românie primitivă cînd chiar nu e cazul.  Motive politice: noua putere e nerăbdătoare în preluarea puterii, a comis mai mult “intenţie de abuz”, dar la criticile presei s-au retras rapid din zona controversată; avem însă şi o fostă putere
(picată acum o lună) care a înţeles să se dea la o parte aruncînd inclusiv acuzaţii de “lovitură de stat” nu doar în interior, ci şi în toate forurile europene la care au acces.

Cum sună AI SE EU TE PEGO cântată la o vioară STRADIVARIUS! Si ce succes are...


Ultima piesă interpretată în concertul susţinut săptămâna aceasta la Sao Paolo de către celebrul violonist Andre Rieu a fost un omagiu adus muzicii contemporane braziliene. Succesul a fost imens, toată sala cântând şi dansând în picioare.

Deşi sunt renumiţi la nivel mondial pentru interpretările valsurilor, reînviind cu un succes fulminant acest gen muzical, Andre Rieu şi Johann Strauss Orchestra le-au făcut o uriaşă surpriză spectatorilor de la ultimul lor concert susţinut în Brazilia.
Şi ce bine sună AI SE EU TE PEGO în această abordare...


Sursa:  REALITATEA.NET

Sancţionarea României: o idee greşită

Suspendarea României din Consiliul European, invocată de deputata europeană Monica Macovei, ar fi un act cel puţin neadecvat şi cu umări negative asupra democraţiei româneşti.

Invocarea articolului 7 din tratatul UE nu poate fi înţeleasă altfel decât ca formă extremă de presiune psihologică asupra mediului politic intern şi mai ales asupra opiniei publice. Este un fel de campanie electorală purtată până dincolo de limitele fireşti. Democraţia românească are multe şi grave defecte, dar din momentul în care UE, făcând atâtea derogări, a încheiat negocierile de aderare cu România în 2004, nu ar putea acum să declanşeze o procedură, care ar pune la îndoială propriile sale evaluări din ultimii ani.

De fapt UE avea posibilitatea timp de 3 ani, de la momentul aderării în 2007, să activeze o clauză de salvgardare, dar, aşa cum ştim, nu a crezut niciodată că ar fi cu adevărat bine să o facă. Mai mulţi politicieni europeni au solicitat în trecut Comisiei Europene să activeze clauza de salvgardare fie pentru România, fie pentru Bulgaria. De exemplu, politicianul german Gunther Krichbaum, care a criticat în aceste zile evenimentele de la Bucureşti, ceruse în 2008 activarea clauzei de salvgardare pentru Bulgaria, după cum unii politicieni olandezi solicitaseră acelaşi lucru pentru România, scrie Deutsche Welle.

Au existat mereu dezbateri încordate cu privire la situaţia ţărilor care aderaseră de curând, dar Comisia Europeană a fost mai reţinută, preferând să păstreze mecanismele de monitorizare, mai modeste, dar cu rezultate verificate. Sigur este faptul că nici astăzi Comisia europeană nu acordă României calificative superioare, dar mai multe rapoarte anuale succesive au consemnat progrese constante, după ce semnalaseră un regres în cursul anului 2007.


Aşadar după 7 ani de monitorizare neîntreruptă a României, a considera subit că toate aceste proceduri şi rapoarte anuale sunt caduce şi nerelevante ar fi cel puţin ciudat. Comisia Europeană este atentă la evoluţiile din România, dar nu poate să-şi submineze propria autoritate. Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat de altfel pentru Mediafax, că "Raportul CE privitor la MCV în domeniul Justiţiei, care va fi publicat în a doua jumătate a lunii iulie, va include referiri la evoluţiile politice recente care au legătură cu statul de drept şi independenţa sistemului judiciar". Totodată el a evitat să comenteze procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, subliniind că raportul va face trimitere la independenţa Curţii Constituţionale.


În aceste împrejurări în care România face pe mai departe obiectul unor rapoarte critice, fiind totodată ţinută la porţile Schengen, recursul la articolul 7 este cel puţin neadecvat.


Articolul 7 se referă la tot ce au putut imagina mai rău semnatarii Tratatului UE. Dacă un stat membru încalcă în mod grav valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, şi care se referă la încălcări sistemice şi nu la cazuri particulare, atunci ţările membre pot recurge, după proceduri complicate care antrenază guvernele, Comisia şi Parlamentul european, la anumite sancţiuni, cum ar fi, suspendarea dreptului de vot în Consiliul European. Mecanismul este complicat, presupune, verificări, reverificări şi consultări largi, iar decizia suspendării unui stat membru se ia cu o majoritate calificată, care nu a fost precizată dinainte.


Dar o asemenea ipotetică sancţiune ar avea nu urmări pozitive, ci dimpotrivă efecte nefaste asupra democraţiei româneşti. Căci a interveni într-un proces electoral, în cele din urmă, aşa cum este referendumul de demitere, înseamnă să descurajezi sentimentele cele mai democratice.

Aşadar se poate vedea că la Bucureşti Articolul 7 este invocat cu prea multă frivolitate. O dezbatere distinctă despre natura şi calitatea democraţiei româneşti este însă cu adevărat necesară, dar ea nu poate fi purtată în ambianţa fierbinte de acum şi, cu siguranţă, opoziţia şi preşedintele Traian Băsescu nu pot fi arbitrul ei. Preşedintele care a declarat în repetate rânduri că nu va acorda USL dreptul de a forma guvernul nici dacă această alianţă va câştiga majoritatea (opunându-se, aşadar, unei fireşti alternanţe la putere), nu mai poate invoca astăzi Constituţia şi valorile democraţiei europene.

Sursa: Money.ro

Informatii despre Ascensiune si Merkaba

Iluminarea prin iubire, starea fara dorinte… - Osho, “Vijnana Bhairava Tantra”


Mintea are nevoie de trecut, iar viata numai de prezent. Viata este vesnic fericita – mintea niciodata. Ori de cate ori permiti mintii sa te controleze pe tine, atunci odata cu ea apare acolo si nefericirea. 

Uneori, daca esti relaxat pot exista momente scurte de revelare a sinelui. Exista astfel de momente in care esti relaxat. Cand esti indragostit, cand iubesti: pentru cateva momente iubitul sau iubita se afla cu tine. Ai dorit foarte mult asta, ai luptat mult si acum, in sfarsit, iubita este cu tine. Pentru o clipa mintea dispare. Ai depus mult efort pentru a fi cu el sau cu ea. Mintea a luptat mult, a cautat, s-a gandit enorm de mult la acel lucru, iar acum iubita este langa tine si brusc mintea nu mai poate gandi. 

Vechiul process nu mai poate continua. Pana acum cautai persoana iubita: acum aceasta se afla langa tine si mintea pur si simplu se opreste. In acel moment nu mai exista dorinte. Esti relaxat, esti “aruncat” in tine insuti. 

Pana cand iubita sau iubitul nu iti poate provoca aceasta stare de patrundere in tine insuti, aceea nu este iubire. Pana cand nu devii tu insuti in prezenta iubitei, aceea nu este iubire. Pana cand mintea nu inceteaza sa mai functioneze in prezenta iubitei, aceea nu este iubire. 

Uneori se intampla acest lucru, iar mintea si dorintele dispar. Iubirea este fara dorinte. Incearca sa intelegi: poti dori iubirea, dar aceasta este o stare fara dorinte. Cand apare, acolo nu mai poate exista nici un fel de dorinta: mintea este calma, linistita, relaxata. Nici o devenire, nici un fel de imprastiere. Insa acest lucru se intampla doar pentru cateva momente, daca se intampla vreodata. Daca iubesti sau ai iubit, stii ca aceste cateva clipe vor apare. Este un soc. Atunci mintea nu mai poate functiona, deoarece intregul ei mecanism a devenit nefolositor, absurd. Cel sau cea pe care ai dorit-o se afla langa tine si mintea nu mai poate gandi ce sa faca. 

Pentru cateva momente intregul mecanism se opreste. Esti relaxat in tine insuti. Ai atins centrul, fiinta ta si simti ca esti sursa acestei bunastari si fericiri. Te umple o mare fericire, te inconjoara un parfum sublime. Brusc nu mai esti acelasi om ca mai inainte. 

De aceea, iubirea transforma atat de mult. Daca iubesti, nu poti ascunde asta. Este imposibil! Daca iubesti, se va vedea. Ochii, fata, mersul, felul de a sedea, totul arata ca oiubesti, ca nu mai esti acelasi om. Mintea doritoare nu mai este acolo. Pentru cateva momente esti precum un buddha. 

Dar acest lucru nu poate tine mult. Imediat mintea va incerca sa isi revina dupa acest soc si va incerca sa gaseasca scuze si metode pentru a gandi din nou. De exemplu, mintea va spune ca ti-ai atins scopul, dar dupa aceea? Ce vei face? Acum vor incepe argumentarile. Vei gandi: “Astazi sunt cu iubita mea, dar oare voi fi si maine?” Mintea deja a inceput sa gandeasca. Iar in momentul in care ea lucreaza, deja ai cazut in devenire. […] 

Acest lucru se intampla oricui. Cand ai iubit pe cineva au existat momente in care mintea disparea. 

Dar apoi te-ai casatorit. De ce? Pentru a avea mereu acele momente. Insa ele au disparut atunci cand nu erai casatorit si nu mai pot reveni acum, deoarece situatia este diferita. Cand doi oameni se intalnesc pentru prima data, acolo este o situatie noua. Atunci mintile lor nu mai pot functiona. Ei sunt coplesiti de situatie – sunt umpluti de aceasta noua experienta, de aceasta noua viata, de aceasta noua inflorire! Apoi mintea incepe sa functioneze si ei vor gandi: “Ce moment sublim! Hai sa ne casatorim pentru a putea repeta aceste clipe minunate!” 

Mintea va distruge totul. Casatoria inseamna minte. Iubirea este spontana; casatoria este ceva calculat. Casatoria este un lucru matematic. Atunci vei astepta acele momente beatifice, dar ele nu vor mai reveni. De aceea, fiecare femeie sau fiecare barbat casatorit este frustrat – deoarece ei asteapta reaparitia acelor momente frumoase, care au existat in trecut. De ce nu mai apar? Pentru ca intreaga situatie s-a schimbat: acum tu nu mai esti nou, nu mai exista spontaneitate, acum iubirea este doar o rutina. Totul a ajuns sa se limiteze doar la obligatii si datorii. Iubirea a devenit o datorie, nu o bucurie. La inceput era o bucurie, acum este o obligatie. Si aceasta obligatie nu iti poate darui aceeasi fericire pe care ti-o da amuzamentul, bucuria.

Este imposibil!! Mintea ta a creat totul. Acum astepti producere acelor momente si cu cat astepti mai mult, cu atat mai mica este posibilitatea lor de aparitie. […] Acum nu mai poate apare nimic. Asa ceva nu apare decat atunci cand esti deschis: se intampla intotdeauna intr-o situatie noua. 

Asta nu inseamna sa schimbi coordonatele vietii tale zilnic, ci inseamna sa nu perimiti mintii sa creeze un sablon. Atunci sotia sau sotul tau te va incanta in fiecare zi. Nu permite mintii sa astepte, nu-i permite sa se miste in viitor. Astfel maestrul sau prietenul tau va fi mereu nou. Si totul este nou in lume, cu exceptia mintii. Mintea este singurul lucru care este vesnic vechi. 

Soarele este altul in fiecare zi. Astazi pe cer nu este acelasi soare care a fost si ieri. Luna este noua, ziua, noaptea, florile, copacii… totul este nou, doar mintea nu este. Ea este vesnic veche – tine minte, vesnic – deoarece pentru a exista are nevoie de trecut, de experiente acumulate, de experiente proiectate. 

Mintea are nevoie de trecut, iar viata numai de prezent. Viata este vesnic fericita – mintea niciodata. Ori de cate ori permiti mintii sa te controleze pe tine, atunci odata cu ea apare acolo si nefericirea. 

Osho, “Vijnana Bhairava Tantra”

sursa: http://totulpentrusuflet.wordpress.com

2012 - intervenţia extraterestră pe Pământ (13a)


[continuare din partea a treizecisipatra]

Reptilienii draconieni nu sunt din dimensiunea fizică (3D), dar ei acţionează cu precădere la acest nivel, provocând mult rău fiinţelor umane şi altor rase de fiinţe care trăiesc aici, prin absorbţia fluxurilor de energie inferioară (ce provin mai ales din stimularea emoţiilor negative, cum ar fi panica, frica, stresul etc.) de care au nevoie pentru supravieţuire.

Ce se va petrece însă cu ei odată cu ridicarea frecvenţei de vibraţie la nivelul întregii planete? Logic, membrii acestei rase de reptilieni (şi, în general vorbind, toate fiinţele care acţionează în mod malefic) nu vor mai putea avea suport în sistemul nostru solar, în lumea fizică, deoarece toate planetele au intrat deja în sectorul galactic (centura fotonică) al fluxurilor energetice elevate care provin din centrul galaxiei şi care se amplifică tot mai mult, pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie 2012.

Această elevare a frecvenţei de vibraţie va face practic imposibilă existenţa sub o formă sau alta a reptilienilor draconieni în dimensiunea fizică din această parte a universului. O posibilitate ar fi ca ei să se "refugieze" într-o altă dimensiune, însă dimensiunile a patra şi a cincea (4D şi 5D) sunt deja "securizate".

Alex Collier vorbeşte despre această "protecţie", relatând un incident (informaţia a fost primită de la andromedani) petrecut cu mai mulţi ani în urmă: un grup de fiinţe din rasa "micilor cenuşii" (aşa-numiţii Greys), care este subordonată încă reptilienilor draconieni şi conlucrează cu aceştia în planurile lor malefice, a încercat să "evadeze" într-o dimensiune superioară cu o navă imensă ce măsura aproximativ 35 de kilometri în lungime. Ei au fost efectiv prinşi sau blocaţi între dimensiuni, într-o manieră asemănătoare în care sufletele inferioare sunt blocate după moartea trupului într-un fel de "bardo" (sau lume intermediară), adică într-o zonă interdimensională cenuşie şi pustie, fiind lipsite pentru lungi perioade de timp de înţelegere sau de putinţa de a accede în planurile superioare ale Creaţiei.

Prin urmare, aceasta nu pare a fi o posibilitate viabilă pentru reptilieni, care totuşi trebuie să-şi găsească un "refugiu", deoarece curând ei nu vor mai putea suporta vibraţia din ce în ce mai elevată a energiei în acest sector galactic. De altfel, aceasta va constitui principala cauză pentru victoria definitivă a umanităţii împotriva reptilienilor şi totodată sursa care va deconspira acţiunile satanice ale "Iluminaţilor" împotriva omenirii.

Reptilienii draconieni ştiau că se va ajunge la acest prag dificil de depăşit. Tehnologia avansată pe care ei o deţin le-a permis totuşi să aibă acces la anumite informaţii din continuumul temporal şi, de asemenea, să călătorească interdimensional. Astfel, ei au pus la punct un plan prin care să împiedice cu orice preţ ascensiunea spirituală a omenirii, blocând evoluţia ei la nivelul fizic (3D).

Dacă planul reuşea, "elita" satanică a masoneriei ar fi dobândit controlul deplin asupra oamenilor şi a planetei. În acest fel ne putem explica lupta acerbă care se duce în prezent între facţiunile pozitive (umane şi extraterestre) şi reptilienii care sunt ajutaţi de anumite entităţi subtile demoniace şi satanice, precum şi rezistenţa îndârjită pe care cabala criminală masonică o manifestă faţă de transformările care sunt iminente pe Pământ.

Reptilienii încă mai speră că, printr-o abilă manipulare a populaţiei şi prin folosirea unor mijloace de constrângere în masă, cum ar fi anumite instalaţii de înaltă tehnologie (HAARP, sistemele de influenţare a realităţilor dimensionale (de exemplu cele accesate prin proiectul Montauk)), ori chiar prin ameninţarea cu un război nuclear devastator, vor reuşi să împiedice transformarea spirituală a planetei şi a întregii omeniri, direcţionând-o pe o linie temporală inferioară din planul fizic (3D).

Totuşi, draconienii şi implicit cabala criminală a masonilor de pe planeta noastră au luat de asemenea în considerare posibilitatea eşecului, astfel încât ei au dorit să creeze anumite realităţi dimensionale paralele, ca alternative viabile pentru a putea "evada" în siguranţă din dimensiunea fizică. În acest scop, încă din 1943 ei au creat – printr-o abilă manipulare a unor facţiuni militare şi guvernamentale americane – o aşa-numită "buclă temporală" cu un ciclu de 20 de ani, al cărei început se regăseşte în celebrul "experiment Philadelphia".

Ideea de bază a acestei acţiuni (prin iniţierea unui "proiect negru" ultrasecret de călătorie în timp, ce avea să devină cunoscut în perioada modernă ca Proiectul Montauk) a fost aceea de a bloca umanitatea într-o stare recurentă a existenţei, ce ar fi putut fi folosită de reptilieni în propriul lor avantaj. Implicaţiile şi ramificaţiile acestui subiect sunt uimitoare şi foarte complexe, dar spaţiul nu ne permite acum să tratăm în detaliu această problemă. Totuşi, putem spune că evoluţia evenimentelor a "deraiat" cumva de la planul iniţiat de reptilieni, astfel încât ei au fost nevoiţi să abandoneze proiectul iniţial, care a eşuat.

Această "deraiere" are la bază mai mulţi factori, dintre care cel al intervenţiei divine spontane pare să fi avut un rol determinant (în această idee, putem lua în considerare emisia neprevăzută şi foarte puternică a fluxurilor energetice cu o înaltă frecvenţă de vibraţie care a fost proiectată din centrul galaxiei în urmă cu mai bine de 20 de ani). În plus, acţiunile integrate ale mai multor civilizaţii extratrestre benefice sunt şi ele importante, contribuind la rezolvarea cu succes a situaţiei foarte complexe din acest sector galactic, în limitele respectării legilor divine universale.

Acţiunile reptilienilor în anii '40 s-au bazat într-o oarecare măsură şi pe anumite experimente foarte speciale ale unor societăţi secrete germane din acea vreme, dintre care organizaţia ocultă Vril a avut un rol predominant. Se pare că în preajma anului 1931 membrii principali ai acestei organizaţii, asistaţi şi de o civilizaţie extraterestră din sistemul Aldebaran au "creat" un fel de realitate paralelă printr-o serie de experimente extraordinare, care în mare parte au rămas învăluite în mister chiar şi până în ziua de azi (deşi unele indicii, chiar de natură fizică, au fost găsite în unele locuri din Germania).

Societatea secretă Vril a fost intim legată de cea anterioară ei, numită societatea secretă Thule. Membrii iniţiaţi din cele două organizaţii secrete au depus eforturi intense pentru a dezvolta o aşa-numită "ştiinţa alternativă" faţă de cea modernă (care este de sorginte materialistă). Aceasta a condus implicit la dezvoltarea unor "tehnologii alternative", care în loc să se bazeze pe principiile clasice ale fizicii şi biologiei, au avut ca fundament realizările extraordinare ale vechii civilizaţii atlante, care îmbinau cunoaşterea ştiinţifică şi tehnologia cu cunoaşterea spirituală.

Acele realizări erau mult superioare noţiunilor mecanicii, care din nefericire încă mai constituie "infrastructura" ştiinţei moderne. Ţelul societăţii Vril a devenit deci redescoperirea sursei universale a energiei libere (a energiei de punct zero) şi crearea tehnologiei care să permită folosirea ei pe scară largă, ceea ce ar fi dus la o transformare radicală a întregii omeniri, la toate nivelele existenţei.

Unul dintre membrii marcanţi ai Societăţii Thule, fizicianul W.O. Schumann de la Universitatea Tehnică din Munchen, spunea că în creaţia manifestată se pot detecta totdeauna două principii fundamentale, care determină evenimentele în lume: binele şi răul, creaţia şi distrugerea etc. Membrii societăţii Vril au preluat şi dezvoltat ideile societăţii Thule, considerând că tot ceea ce avea legătură cu distrugerea şi răul era de natură satanică şi tot ceea ce era frumos şi creator era de natură divină.

Prin urmare, extrapolând la nivel tehnologic, ei au arătat că tot ceea ce se baza pe explozie sau combustie internă aparţinea primei categorii, în timp ce tehnologia bazată pe forţa cosmică divină (Vril sau Prana), care este fundamentală şi nelimitată, reprezenta zorii noii ere a spiritualităţii pe întreaga planetă.

Liderul organizaţiei secrete Vril a fost excepţionalul medium Maria Orsic (sau Maria Orschitsch), care între anii 1922 şi 1945 a condus grupul principal feminin al societăţii (Vril Gesellschaft), format din cinci femei: Maria, Traute, Sigrun, Gudrun şi Heike. O caracteristică a acelui grup era că cele cinci femei (cu excepţia lui Gudrun pentru o anumită perioadă de timp) purtau părul foarte lung, aproape până la călcâie, în opoziţie cu "moda" zilei care impunea freza scurtă.

Credinţa lor era că părul lung pe care îl aveau juca rolul important al unei "antene" cosmice, care le ajuta să realizeze mai uşor contactul telepatic cu fiinţele extraterestre din sistemul Aldebaran din Constelaţia Taurului, aflat la o distanţă de 68 de ani-lumină de Pământ.

Maria Orsic s-a născut la Viena, tatăl ei fiind un imigrant din Zagreb (Croaţia), iar mama de origine austriacă. Ea a aderat încă de la o vârstă fragedă la mişcarea naţională din Germania acelor timpuri, iar în 1919 s-a mutat la Munchen, unde locuia prietenul ei care mai apoi i-a devenit logodnic. Nu se ştie dacă ei s-au căsătorit sau nu, deoarece ambii au dispărut subit în anul 1945.

Datorită calităţilor ei excepţionale de medium, Maria a fost pusă repede în legătură cu membrii societăţii secrete Thule şi curând după aceea ea şi-a creat propriul ei cerc împreună cu Traute A. şi alţi prieteni din Munchen, formând aşa-numita Alldeutsche Gesellschaft fĂźr Metaphysik , care a fost primul nume oficial al societăţii Vril. Pentru identificare, membrii organizaţiei ( Vrilerinnen ) purtau un disc, pe care erau reprezentate chipurile a două dintre cele cinci femei mediumi: Maria şi Sigrun.

În decembrie 1919 s-a organizat o întâlnire secretă între membrii marcanţi ai celor trei societăţi principale ezoterice care activau atunci pe teritoriul Germaniei (Thule, Soarele Negru - organizaţie care iniţial a purtat numele DHvSS (Die Herren Vom Schwarten Stein), adică Stăpânii Pietrei Negre) şi Vril) - într-o cabană din apropierea localităţii Berchtesgaden.

Cu acea ocazie Maria Orsic a arătat celor prezenţi transcrierile unor mesaje telepatice pe care ea le primise într-un limbaj secret al vechilor Cavaleri Templieri germani, ce îi era complet necunoscut. Mesajul respectiv conţinea date tehnice foarte importante şi detaliate despre construcţia unei nave intergalactice, care i-au fost transmise de fiinţe extraterestre ale unei civilizaţii din sistemul Aldebaran. Detalii sintetice despre fundamentele societăţii Vril, despre această întâlnire secretă (care de altfel a condus în acelaşi an (1919) la fuziunea celor trei societăţi secrete principale din Germania), precum şi fotografii şi chiar scurte secvenţe din timpul celebrei întâlniri pot fi vizionate aici:

Maria Orsic a prezentat două seturi de transcrieri ale mesajelor primite în timpul stărilor de transă: primul era cel în limbajul secret al Templierilor, iar al doilea set de mesaje era scris într-un limbaj inteligibil, despre care ea a sugerat că ar putea fi o limbă antică orientală.

În scurt timp s-a dovedit că acest al doilea set de informaţii transmise pe cale telepatică era în limba sumeriană. Mesajul a fost tradus cu ajutorul misterioasei femei medium din societatea Vril, care era cunoscută doar sub numele de Sigrun. Tot ea a ajutat mai apoi la descifrarea imaginilor mentale percepute de Maria Orsic, ce descriau o navă de zbor de formă circulară.

Datorită situaţiei financiare destul de dificile care a urmat Primului Război Mondial, membrii celor trei societăţi nu au putut demara imediat proiectul construcţiei navei cosmice interstelare, dar în schimb au folosit timpul pentru dezvoltarea şi aprofundarea tehnologiei alternative bazată pe energia liberă. Începând cu 1922, s-a început asamblarea diferitelor părţi ale structurii navei, care au fost realizate independent în mai multe uzine de pe teritoriul ţării.

Fondurile au fost asigurate integral de membrii societăţilor Vril şi Thule. Astfel a demarat era celor mai avansate aparate de zbor , bazate pe free-energy, care existau la acel moment pe planeta noastră. Iniţial ele au fost cunoscute ca aparatele Vril "Jagen" (Vânător), dar mai apoi s-a instituit denumirea de Haunebu. Au existat mai multe tipuri ale acestor tipuri de obiecte zburătoare având calităţi excepţionale, care erau de fapt nişte "farfurii zburătoare". Până la capitularea Germaniei naziste în cel de Al Doilea Război Mondial, au fost construite şapte tipuri Haunebu.

[continuare în partea a treizecisisasea]

Sursa: AIM

Ce este iluminarea? Sfarsitul suferintei! - ECKHART TOLLE “Puterea Prezentului”


Un cerşetor stătea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. într-o zi, trecu pe acolo un străin. „Te înduri să-mi dai un ban?”, murmură mecanic cerşetorul, întinzându-i ve­chea lui şapcă de baseball. „Nu am nimic să-ţi dau”, spuse străinul. „Dar pe ce eşti aşezat?”, întrebă acesta. „Un gunoi”, răspunse cerşetorul. „E doar o cutie veche. Stau pe ea de când mă ştiu.” „Te-ai uitat vreodată înăuntru?”, întrebă străinul. „Nu”, răspunse cerşetorul. „Ce rost are? Nu e nimic în ea.” „Uită-te înăuntru”, insistă străinul. Cerşetorul reuşi să ridice puţin capacul. Şocat, nevenindu-i să creadă, văzu că toată cu­tia era plină cu aur. 

Eu sunt străinul care nu are nimic să vă dea şi care vă spu­ne să vă uitaţi înăuntru. Nu în interiorul unei cutii, ca în para­bolă, ci undeva mai aproape: în interiorul dvs. 



„Dar eu nu sunt un cerşetor” — mi se pare că vă aud pro­testând. 

Cei care nu şi-au găsit încă adevărata bogăţie, care este strălucitoarea fericire a Fiinţei şi sentimentul profund şi in­destructibil de pace venit odată cu ea, sunt cerşetori, chiar dacă deţin cele mai mari bogăţii materiale. Ei caută în afara lor fărâme de plăcere sau de satisfacţie, de recunoaştere, de siguranţă sau de iubire, deşi au în sine o comoară care conţi­ne nu numai aceste lucruri, ci este infinit mai bogată decât orice le-ar putea oferi lumea. 

Cuvântul „iluminare” evocă într-un fel ideea unei realizări supraomeneşti, iar sinele fals vrea să perpetueze această idee; dar aceasta este pur şi simplu starea dvs. naturală, trăirea identităţii cu Fiinţa. Este o stare de conectare la ceva inco­mensurabil şi indestructibil, la ceva care, aproape paradoxal, sunteţi în esenţă dvs., dar care, cu toate acestea, vă depăşeşte cu mult. înseamnă regăsirea naturii dvs. adevărate, dincolo de nume şi de înfăţişare. Incapacitatea de a simţi această conec­tare dă naştere iluziei separării — separare de propria persoa­nă şi de lumea care vă înconjoară. Atunci vă percepeţi, con­ştient sau inconştient, ca pe un fragment izolat. Apare frica, iar conflictul interior devine starea normală. 

Îmi place foarte mult definiţia extrem de simplă pe care Buddha o dă iluminării: „sfârşitul suferinţei”. Nu este nimic supraomenesc în ea, nu-i aşa? Desigur, ca definiţie, este incom­pletă. Ne spune doar ce nu este iluminarea: nu este suferinţă. Dar ce rămâne atunci când nu mai există suferinţă? Buddha păstrează tăcerea asupra acestui subiect, iar tăcerea lui în­seamnă că acest lucru trebuie descoperit pe cont propriu. El foloseşte o definiţie negativă pentru ca mintea să nu o trans­forme într-o credinţă sau într-o realizare supraomenească, un obiectiv imposibil de atins. în ciuda acestei precauţii, majori­tatea budiştilor cred şi azi că iluminarea este pentru Buddha, nu pentru ei, cel puţin nu în această viaţă. 

ECKHART TOLLE “Puterea Prezentului”

sursa: http://totulpentrusuflet.wordpress.com

O ERA PE CARE OCCIDENTUL O VA REGRETA FOARTE MULT IN VIITOR: INARMAREA LUMEI ARABE CONTINUA !


    După achiziţia controversată a 200 de tancuri Leopard 2 anul trecut, care a trezit proteste vehemente din partea opoziţiei, Riadul caută să mai obţină încă 600. Deal-ul cifrat la 10 miliarde de euro ar fi unul dintre cele mai importante din istoria republicii federale. Iar armata germană îi ajută deja pe saudiţi să testeze tancurile în deşert.

    Consiliul german de apărare a ţării a aprobat anul trecut în secret vânzarea a 200 de Panzere Leopard către Riad, potrivit unor informaţii obţinute de „Spiegel”. Opoziţia acuza la vremea respectivă o încălcare flagrantă a cadrului legislativ restrictiv legat de exportul de arme şi o înarmare a unui stat nedemocratic. Cu o constituţie pacifistă şi tot mai reticentă la intervenţiile externe, Germania este totuşi al treilea exportator de arme din lume.

     Dar acum tot Spiegel a dezvăluit că armata germană este implicată direct în avansarea  vânzării Panzerelor către Arabia Saudită, care în timpul Primăverii arabe intra cu tancurile în Bahrain pentru a înnăbuşi violent revoluţia sunnită. Bundeswehr-ul oferă asistenţă firmei producătoare de armament Krauss-Maffei Wegman (KMW) pentru testarea tancurilor Leopard 2A7+ în deşert în Arabia Saudită. Tot armata germană furnizează şi muniţie pentru tunul automat al tancului produs de KMW.  Compania în schimb va acoperi costurile legate de trimiterea ofiţerului-trainer şi a muniţiilor în Arabia Saudită.

    Arabia Saudita nu este la primul contract de acest gen,in 2010 achizitionand de la SUA printre altele 84 de avioane F-15 noi, 70 de elicoptere Apache, 72 de elicoptere Black awk şi 36 de elicoptere Little Bird.In orice caz,contractul din 2010 a avut o valoare de 60 de miliarde de dolari,fiind cel mai mare contract din istoria Americii.Aparatele de zbor cumpărate de saudiţi reprezintă un sfert din forţa armată aeriană a armatei americane.
  
     In ultimele decenii,dotarea Pakistanului cu arma nucleara,recenta si viitoare inarmare nucleara a Iranului si inarmarea masiva a Arabiei Saudite reprezinta de fapt un proiect pe termen lung de creare a unei armate arabe de proportii.Secretele Sistemului este de parere ca Occidentul va regreta in viitor aceste contracte,si asta pentru ca pretentiile militare si teritoriale a lumii arabe vor creste in urmatoarele decenii,pe fondul declinului economic occidental.Alaturi de China si probabil Rusia, viitoarea Uniune Araba va profita la maxim de prabusirea Europei,fiind instaurate vechile Califate din primul mileniu in Peninsula Iberica. 

   Si ca o mica paranteza,lumea ar trebui sa stie ca adevaratele catrene ale lui Nostradamus descriu o Liga Araba care invadeaza Europa ,cucerind Spania si ajungand cu trupele in mijlocul Italiei,Frantei si Germaniei. Pentru cei interesati ,click aici.