Statele Unite ale Americii utilizează în producţia de alimente aproximativ 15.000 de tone de antibiotice, anual. Utilizarea antibioticelor în creşterea animalelor reprezintă 80% din totalul antibioticelor vândute în Statele Unite, iar folosirea inutilă a antibioticelor la animale crescute pentru carne (vaci, porci, găini şi curcani) este o forţă motorie majoră care stă în spatele dezvoltării galopante a bacteriilor rezistente la antibiotice, relatează Mercola.com.
Spre deosebire de uzul uman, unde antibioticele sunt prescrise pentru a trata infecţii grave, la animale, medicamente precum penicilina şi tetraciclina sunt adăugate constant în hrana animalelor ca o modalitate ieftină de a le face să crească mai repede.
Hrănirea continuă a animalelor cu doze mici de antibiotice permite agenţilor patogeni să supravieţuiască, să se adapteze, şi, în cele din urmă, să prospere.
Pe scurt, producătorii alimentari preferă costuri de producţie mai reduse chiar dacă acestea determină apariţia unor boli mai grave, atât la animale, cât şi la om. Doar unul dintre agenţi patogeni rezistenţi care există acum, Meticilino Rezistent Aureus Staphylococcus (MRSA – stafilococ auriu rezistent la meticilină), este responsabil pentru mai mult de 94.000 infecţii şi 18.000 de decese în SUA, în fiecare an.
- Producătorii alimentari, responsabili pentru creşterea rapidă a incidenţei bolilor
Pentru a combate creşterea dramatică a bolilor rezistene la antibiotice, cel mai important pas este acela de a reduce utilizarea abuzivă a antibioticelor în producţia de alimente. Sigur, şi în domeniul medical trebuie să se înceapă o prescriere a antibioticelor într-un mod mai raţional şi conştient. Însă atunci când ştii că utilizarea medicală a antibioticelor reprezintă doar 20% din totalul de antibiotice vândute în fiecare an, este logic să limitezi la maxim vinovatul principal, sau altfel ne vom adânci şi mai mult în această problemă.
Din păcate, agenţia de reglementare alimentară din SUA, FDA, a continuat să nu facă nimic în această privinţă. În loc să impună reglementări mai stricte, agenţia a rugat pur şi simplu producătorii de alimente să limiteze în mod voluntar utilizarea anumitor antibiotice.
- FDA, dată în judecată pentru că a ţinut ascunse informaţii privind medicamentele
Dar asta nu e tot. FDA este acum acuzată că a refuzat în mod abuziv să divulge informaţii privind vânzarea de antibiotice pentru a fi utilizate la hrănirea animalelor crescute pentru carne, o mişcare ce face practic imposibilă evaluarea corectă a nivelului în care aceste medicamente cauzează probleme.
La data de 5 decembrie, Proiectul Government Accountability (GAP) a intentat un proces împotriva FDA, după ce agenţia a refuzat să facă publice date privind cantitatea de antibiotice vândute în 2009 pentru utilizarea lor la hrănirea animalelor crescute pentru carne.
Intentarea procesului a venit după ce “FDA a refuzat să răspundă în mod corespunzător cerinţei GAP, care a cerut să fie informată privind cantitatea de antibiotice vândute pentru utilizarea lor în hrana animalelor, clasificarea pe tipuri de animale, precum şi informaţiile referitoare la dozaj.”
Agenţia FDA a refuzat să furnizeze datele solicitate sub pretextul că acestea sunt “informaţii comerciale confidenţiale”.
Amanda Hitt, de la GAP, a spus că rolul unei agenţii de reglementare alimentară, şi în acest caz a FDA-ului, “este acela de a proteja sănătatea publică şi nu secretele industriei”.
- Noua legislaţie urmăreşte să elimine secretul privind utilizarea medicamentelor în creşterea animalelor
Pe 16 octombrie, reprezentantul Californiei, Henry Waxman, membru al Comitetului Energiei si Comertului, a anunţat că va introduce o legislaţie care să “mărească gradul de informare cu privire la cantitatea şi utilizarea antibioticelor în hrănirea animalelor crescute pentru consumul uman.”
Proiectul de lege va obliga producătorii de medicamente să prezinte rapoarte complexe privind modul în care medicamentele sunt efectiv utilizate. De asemenea, ar impune, pentru prima dată, fabricilor de furaje să descrie modul în care folosesc medicamentele. Aceste rapoarte ar include informaţii referitoare la tipurile, scopul şi cantităţile de antibiotice care sunt adăugate în hrana animalelor.
“Avem nevoie de aceste informaţii pentru ca oamenii de ştiinţă şi Congresul să poată opri răspândirea bolilor rezistente la antibiotice de la animalele din crescătorii la oameni”, a spus Waxman, la o conferinţă de presă din Santa Monica.
- CAFO pot fi rentabile, dar cu ce preţ?
În cele din urmă, problema rezultă din practicile noastre moderne de producţie alimentară. CAFO sunt extrem de departe de creşterea tradiţională a animalelor, iar utilizarea excesivă a antibioticelor şi a altor medicamente de uz veterinar în CAFO lui a apărut atât din cauza necesităţii cât şi din cauza abuzului.
Animalele care trăiesc în CAFO au într-adevăr nevoie de mai multe medicamente, din moment ce bolile sunt tot mai agresive, datorită condiţiilor de trai vitrege şi neigienice. E un efect secundar natural al creşterii de mii sau zeci de mii de animale într-o singură unitate. De exemplu, pur şi simplu nu poţi creşte 30.000 de pui în acelaşi spaţiu.
Din motive de eficienţă, animalele CAFO sunt înghesuite în spaţii mici şi tratate în moduri cu adevărat şocante pentru cei mai mulţi oameni care de abia acum află despre modul în care funcţionează CAFO. Datorită acestor condiţii de viaţă, o varietate largă de medicamente, inclusiv antibiotice, sunt administrate în permanenţă tuturor animalelor, indiferent dacă sunt bolnave sau sănătoase, cu scopul de a menţine în viaţă cât mai multe animale, până când acestea sunt sacrificate.
Cu toate acestea, medicamentele sunt folosite în mod curent şi pentru a stimula creşterea animalelor, iar acest lucru are loc dintr-un motiv evident de natură financiară. Animalele mai mari şi mai grase echivalează cu profituri mai ridicate.
Însă, preţul final este acela că omul asimilează o doză de antibiotice şi alte medicamente din fiecare friptură pe care o mănâncă.
O problemă şi mai puţin cunoscută este cea a gunoiului de grajd încărcat cu antibiotice ce contaminează şi restul produselor alimentare.
Sunt ţări care au conştientizat pericolele inerente ale utilizării în exces a antibioticelor şi au optat pentru o abordare mai sănătoasă a creşterii animalelor. De exemplu,Danemarca a oprit utilizarea pe scară largă a antibioticelor în industria cărnii de porc, încă de acum 14 ani. Totodată, Uniunea Europeană a interzis utilizarea constantă a antibioticelor în hrana animalelor în urma temerilor exprimate privind dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice.
După ce Danemarca a pus în aplicare interdicţia folosirii antibioticelor, s-a confirmat faptul că această ţară a reuşit să reducă drastic existenţa bacteriilor rezistente la antibiotice atât la animale, cât şi în produsele alimentare.
În plus, experimentul danez a demonstrat că eliminarea antibioticelor nu trebuie să cauzeze prejudicii industriei. În primii 12 ani de interdicţie, industria cărnii de porc danez a crescut cu 43%, devenind unul dintre exportatorii principalii de carne de porc din întreaga lume.
- Ce tipuri de bacterii sunt rezistente la antibiotice?
Rezistenţa la antibiotice nu este izolată doar în cazul câtorva bacterii necunoscute. Este o problemă foarte reală şi în continuă creştere. Infecţiile rezistente la antibiotice afectează în fiecare an mai multe vieţi decât “ciuma modernă”, SIDA, şi a costat sistemul de sănătate american aproximativ 20 de miliarde de dolari, anual.
Lista de mai jos prezintă diverse bacterii care sunt deja rezistente la mai multe antibiotice prescrise în mod frecvent:
1. Acinetobacteria: O bacterie ce poate fi găsită în sol şi în apă, care provoacă de cele mai multe ori infecţii la pacienţii grav bolnavi din spital.
2. Antrax: Răspândită de animalele infectate sau de posibilele arme bioteroriste.
3. Gonoree: O boală cu transmitere sexuală.
4. Streptococ B: O bacterie comună la nou-născuţi, persoane în vârstă şi la adulţii care suferă de alte boli.
5. Pneumonie Klebsiella: o bacterie care poate duce la pneumonie, infecţii ale fluxului sanguin, a rănilor şi zonelor operate şi la meningită.
6. Stafilococ auriu rezistent la meticilină (MRSA): O superbacterie care poate fi extrem de dificil de tratat, ea poate evolua cu uşurinţă de la o infecţie superficială la nivelul pielii la o infecţie a oaselor, articulaţiilor, fluxului sanguin, valvelor cardiace, plămânilor sau plăgilor chirurgicale, care îţi poate pune viaţa în pericol.
7. Meningitides Neisseria: Una dintre principalele cauze ale meningitei bacteriene la copii şi adulţi tineri.
8. Shigella: o boală infecţioasă provocată de bacteria Shigella.
9. Streptococ pneumoniae: cauza principală a pneumoniei, sinuzitei, bacteremiei şi a otitei medii acute (OMA).
10. Tuberculoza (TB): Pot fi întâlnite acum ambele forme de tuberculoză: “rezistentă la mai multe medicamente” şi “rezistentă la o gamă largă de medicamente”.
11. Febră tifoidă: O boală care îţi pune în pericol viaţa şi care este cauzată de bacteria Salmonella typhi.
12. Eneteroco rezistent la Vancomicină (VRE): Infecţia cu bacteria enteroccocci care apare adesea în spitale este rezistentă la vancomicină, un antibiotic.
13. Stafilococ auriu rezistent la Vancomicină (VISA / VRSA): tulpini diferite de bacterii stafilococice, care sunt rezistente la vancomicină.
14. Campilobacteria: Un agent patogen întâlnit de obicei în carnea de pui.
Sursa : financiarul.roz
2blackjack1.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu