sâmbătă, 30 iunie 2012

Descopera Romania : Stolniceni, raiul arheologilor


La 50 de kilometri de Chişinău, pe 12 hectare de pădure, se întinde cea mai mare cetate din sud-estul Europei. Vara specialiştii lucrează aici, încercând să afle adevărul despre situl ce datează din secolele IV-III î.Hr.
Orice arheolog din Republica Moldova şi România visează să ajungă aici în expediţie, dacă nu a fost deja. Specialiştii spun că cetatea datează din secolul IV-III înainte de Hristos şi se întinde pe aproape 12 hectare. „Este nevoie de două-trei generaţii ca să facă săpături aici şi să descopere întregul tezaur”, a spus Sergiu Matveev, conferenţiar universitar la Catedra Arheologie şi Istorie Antică de la Universitatea de Stat.
Primele săpături s-au făcut în 1933 de către profesoara de geografie, în contextul în care echipele de cercetători conduse de Gusti descopereau istoria şi obiceiurile României interbelice. Dascălul însă nu avea nicio aprobare să facă acest lucru şi nici nu coordonase cu nimeni. Lucrările au fost continuate de sovietici după cel de-al Doilea Război Mondial. S-a revenit în anii 90, apoi lucrările au fost abandonate din nou. Profesorul Tudor Arnăut, fost prorector la USM, a reluat căutările la Stolniceni în 2004. De Paştele Blajinilor acesta a decedat însă într-un teribil accident rutier. „În ziua în care s-a întâmplat tragedia, domnul Arnăut m-a sunat şi mi-a zis să-i găsesc câţiva elevi să-l ajute la cartare. Urma să ne întâlnim peste o săptămână”, a spus îndurerată Zinaida Mardare, profesoară la şcoala din Stolniceni, care participa an de an la săpături. Ea este îngrijorată că lucrările vor înceta fără un lider atât de devotat precum a fost Tudor Arnăut. „Visa să facă un muzeu sub cerul liber, unde să fie reprodusă cetatea în formă de diagramă în care să fie expuse obiectele găsite.
Comisia Naţională de Arheologie de la Ministerul Culturii a decis zilele acestea că şantierul va fi resdeschis, iar echipele de arheologi vor face săpături la sfârşitul lunii august.
Căutătorii de comori dau târcoale locului
Când în pădure nu au loc lucrări, o persoană neiniţiată cu greu poate să-şi dea seama că păşeşte pe ruinele unui monument arheologic de mare valoare. Căutătorii de comori ştiu însă că acest loc este unul special. Dar nici localnicii nu se dau în lături când găsesc vreo „comoară”. „În anii 90 în preajmă s-a deschis o carieră de nisip. Câţiva tineri s-au dus dimineaţa să fure un camion de nisip. Au găsit un ulcior. Nu şi-au dat seama ce valoare are şi l-au spart să vadă ce este înăuntru. Au găsit vreo 50 de monede. Mai apoi le-au vândut cu câte o sută de lei bucata”, a spus primarul Ion Moraru.
Căutătorii de comori vin şi acum la Stolniceni cu detectoare de metale. „Norocul nostru e că aici a avut loc operaţiuni militare în cel de-al Doilea Război Mondial şi e plin de gloanţe şi obuze. Unii se satură să caute şi dispar”, povesteşte edilul.

Movile ce seamănă a morminte
Profesoara Zinaida Mardare ne-a arătat semnele după care se orientează căutătorii de comori. „Pe acest teritoriu se observă movile care seamănă cu nişte morminte. Se văd mai uşor când vegetaţia e uscată. Noi le-am însemnat pe toate. Sunt vreo 19″, spune Zinaida Mardare.
Sergiu Matveev susţine că deocamdată nu se ştie cu exactitate ce a fost aici. „Sunt cercetate două versiuni: ori a fost cetate şi toţi locuitorii au fost omorâţi de duşmani, ulterior au venit rudele şi i-au îngropat şi nu au mai vrut să trăiască aici; ori a fost loc de cult. Arheologii au găsit aici vreo 20 de morminte aşezate în formă de cerc”, susţine specialistul.
Primarul are planuri mari. El ne-a spus că a înaintat un proiect la Agenţia de Dezvoltare Regională Centru care prevede dezvoltarea infrastructurii, printre care construcţia unui drum până în pădure şi amenajarea unui muzeu arheologic. Doar astfel acest sat ar putea fi inclus în circuitul turistic naţional.
Satul mitropolitului Antonie Plămădeală
În 1926, la Stolniceni, s-a născut Antonie Plămădeală, fost mitropolit al Ardealului, unul dintre cei mai valoroşi autori de literatură religioasă. În 2005, după moartea teologului basarabean, autorităţile locale au promis să înfiinţeze o casă-muzeu în locul unde acesta a copilărit. Până acum însă nu s-a avansat prea mult. „Avem proiect tehnic executat. Rămâne să-i facem expertiza. Pentru 2013 plănuim să facem un maraton pentru colectarea fondurilor”, a declarat primarul Ion Moraru. Este dispus să ajute financiar şi fratele lui Antonie Plămădeală rămas în viaţă, care a finanţat şi cheltuielile pentru elaborarea proiectului. Călugării de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus au promis să doneze obiectele personale atunci când casa va fi construită. În semn de respect pentru fostul mitropolit, şcoala din sat poartă numele lui Antonie Plămădeală.

La Stolniceni au fost descoperit schelete umane, vârfuri de săgeţi, cercei de argint, căni din lut, brăţări, monede. Acestea datează din secolul IV-III, î.Hr. O parte au fost duse la Chişinău, iar altă parte sunt păstrate la şcoală din sat pentru a fi expuse la muzeu.
adevarul.ro


Источник:http://www.2012en.ro/2012/06/descopera-romania-stolniceni-raiul-arheologilor/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29



Источник:http://www.2012en.ro/2012/06/descopera-romania-stolniceni-raiul-arheologilor/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29



Источник:http://www.2012en.ro/2012/06/descopera-romania-stolniceni-raiul-arheologilor/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu