Când criza economică se întâlneşte cu cea socială, e rândul profeţilor să vorbească
Cea mai recentă copertă Time este apocaliptică: pe un fundal roşu sângeriu, în care se întrezăreşte umbra unui tânăr revoltat, jurnaliştii anunţă: Declinul Europei (şi poate al Vestului).
Articolul celor de la Time vine pe un trend din ce în ce mai îngroşat de astfel de analize, cu titluri în care cuvântul sfârşit este nelipsit. De la sfârşituri specifice - al monedei unice, al ideii europene, al capitalismului sau democraţiei (Vestului) până la finaluri dramatic generale, cum ar fi cel al lumii în care trăim.
Un astfel de titlu, „Se confruntă lumea cu schimbări fundamentale?”, apare, recent, şi pe BBC, care publică analiza lui Chris Williamson, economist şef la firma Markit. El  scrie că evenimentele recente, cum ar fi prăbuşirea burselor, creşterea datoriilor sau ratingul SUA, au făcut pe mulţi experţi să se întrebe dacă nu cumva schimbările sunt mai dramatice decât par. Multe dintre ele urmează trenduri anunţate de mai mulţi ani, dar au fost accelerate, însă, de criza mondială.
Capitalismul se autodistruge
De altfel, unul din cei mai cunoscuţi economişti pentru profeţiile sale, Nouriel Roubini, îi dădea dreptate lui Marx, într-un interviu acordat Wall Street Journal. Profetul crizei a explicat să soarta capitalismului se decide în următoarele luni: "Există prea multe datorii, şi în mediului privat şi în cel guvernamental. Din datorie nu poţi să ieşi decât prin economisire, printr-o creştere economică puternică sau prin metoda periculoasă a inflaţiei, spune Roubini. Dar, dacă nu reporneşte consumul populaţiei şi firmelor, atunci rişti să rămâi în recesiune".
Lăsaţi euro
Tot Roubini prevedea o soartă la fel de puţin fericită zonei euro. "Zona euro ar putea să se destrame în câţiva ani", declara acesta. "Lăsaţi euro, mergeţi înapoi la monedele naţionale pentru a atinge o depreciere masivă nominală şi reală", este sfatul profesorului Roubini. Scenarii care par imposibile astăzi s-ar putea să fie realiste peste cinci ani, în special în condiţiile în care economiile de la periferia zonei euro stagnează, a precizat economistul.
Sfârşitul monedei euro a fost anunţat pe mai multe voci de experţi. Moneda unică se află într-a 11-a oră, arată şi analiza publicată de BBC. Dolarul, de asemenea, nu se simte mult mai bine, adaugă Chris Williamson. Şi, sperând că euro va supravieţui, cele două monede nu au toate şansele de a deveni iar ceea ce au fost.
Furtuna perfectă
Evoluţia burselor europene din ultima vreme constituie o altă mare îngrijorare. Teama cea mare este că băncile europene nu se vor putea refinanţa, arată RFI. "Concluzia - pesimistă - a analiştilor este că în funcţie de amploarea crizei bancare vor depinde şi gravitatea şi durata încetinirii economice", mai scrie articolul.
"Problemele fiscale din Statele Unite, încetinirea creşterii economice din China, restructurarea datoriilor în Europa şi stagnarea economică din Japonia vor avea asupra economiei globale efectul unei "furtuni perfecte", însumar şi Nouriel Roubini, citat de Bloomberg.

După 4 ani de la începerea crizei, lumea nu a revenit la normal, conchide şi Chris Williamson. În schimb, China e pe val. Iar ultimele vizite ale oficialilor chinezi în Occident, întâmpinate cu un val de entuziasm fără precedent, arată un schimb al puterii, de la Vest înspre Est.
Revoltaţii cu hanorac
Apocalipsele economice au constituit fundalul de frustrări necesare pentru unele sociale. Violenţele de câteva zile din Londra, soldate cu 5 morţi, zeci de răniţi, vandalizări şi 1.500 de arestări, au dat naştere la o serie de analize privind viitorul european.
Ţările europene sunt foarte aproape de o amplificare a nemulţumirii populare, declara politologul german Alexandre Rahr, în legătură cu violenţele din oraşele britanice. "Potenţialul de contestare va creşte în Europa. Acum, este suficientă o scânteie pentru ca agresivitatea înmagazinată să explodeze", a declarat politologul german Alexandre Rahr. "Este clar că pentru mulţi europeni viaţa nu mai este atât de roz ca în trecut", a adăugat el.

Prevestire confirmată oarecum de p
rotestele violente de la Madrid, unde mii de spanioli au protestat, trei nopţi la rând, ca să-şi arate nemulţumirea faţă de vizita Papei Benedict al 16-lea. Protestatarii reproşează costurile exorbitante alocate vizitei de patru zile a Suveranului Pontif. Manifestanţii critică totodată şi facilităţile acordate pelerinilor, cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului- reduceri de preţ la transport, cazare sau masă. Toate aceasta în condiţiile în care spaniolii au asistat în ultimele luni la o scumpire a preţurilor la alimente şi transport.