marți, 9 august 2011

Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini


Dolarul SUA şi-ar putea pierde până la 5% din valoare

Autor: Eliza Frâncu,Magda Crişan 

Foto: reuters

Dolarul SUA şi-ar putea pierde până la 5% din valoare

Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.
Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă".  După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor's (S&P)- de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.


Ratingul AAA înseamnă risc zero pentru pieţele financiare, respectiv certitudinea că oricine cumpără obligaţiuni SUA (deci, o parte a datoriei acestei ţări) poate fi sigur că-şi va primi banii înapoi. SUA au deţinut această „notă" continuu, din 1941 până în prezent. Ea a fost menţinută de toate cele trei mari agenţii de rating - S&P, Moody's şi Fitch, dintre care niciuna nu a reuşit să prevadă criza globală din 2008-2009.

Lipsa de încredere

În ciuda criticilor ce au venit dinspre Casa Albă, agenţia a anunţat că-şi menţine decizia şi că, din contră, ar putea urma noi descalificări. S&P are în primul rând o explicaţie politică: acuză cele două tabere - democrată şi republicană - că nu au reuşit să se înţeleagă pentru a rezolva pe termen lung problema datoriei uriaşe a SUA (de 14,3 trilioane - 14.500 de miliarde de dolari) şi că tăierile anunţate - de puţin peste 2.000 de miliarde de dolari - sunt insuficiente şi depind şi acestea de o viitoare înţelegere între cele două partide. Cu alte cuvinte, agenţia nu mai are încredere în clasa politică americană.

Căderile bursiere de vineri au provocat dureri de cap în toată lumea  Foto: afp

Reacţia administraţiei Obama a fost una destul de seacă, purtătorul de cuvânt al Trezoreriei anunţând că S&P se bazează pe o previziune eronată că datoria SUA ar urma să fie în 2021 de 93% din PIB, în condiţiile în care administraţia previzionează o datorie cu 2.000 de miliarde mai mică (de 85% din PIB) .

Decizia va influenţa economia şi pieţele financiare din SUA şi din întreaga lume. Băncile din SUA se vor împrumuta la dobânzi mai mari pe pieţele financiare (într-o primă etapă, cu până la 0,5% mai mari, ceea ce s-ar traduce în creşteri de peste 100 de miliarde de dolari), bursele ar putea avea pierderi mari. Şi, conform unor analişti economici citaţi de „Le Figaro", dolarul şi-ar putea pierde între 2 şi 5% din valoare.

Preşedintele Obama avertizase deja că o eventuală scădere a ratingului ar putea însemna taxe mai mari pentru toţi cetăţenii SUA. Statele care depind de dolar pot avea şi mai mult de suferit. Deşi celelalte două agenţii - Moody's şi Fitch au menţinut calificativul maxim - AAA, iar partenerii Americii - Japonia şi statele din Europa au anunţat că, din punctul lor de vedere, economia SUA este la fel de stabilă, pieţele din alte părţi ale lumii au reacţionat imediat. Prima bursă deschisă după decizia S&P - cea din Arabia Saudită - a căzut cu 5,46%, iar cea din Dubai - cu 5%. Analiştii se aşeaptă ca astăzi pieţele din Asia şi Europa să urmeze minimele Bursei arabe, scrie publicaţia „The Telegraph".

China cere socoteală

O reacţie extrem de dură a venit din partea Chinei. Nu din partea unor oficiali, ci de la „portavocile" administraţiei comuniste, agenţia Xinhua şi ziarul „People's Daily". „SUA sunt îndatorate pentru totdeauna", iar prima victimă a deciziei  S&P ar putea să nu fie chiar America, ci ţări asiatice care depind de exporturi şi de dolar precum China. SUA ar trebui să-şi rezolve dependenţa de datorii şi să asigure stabilitatea investiţiilor chineze (China deţine obligaţiuni SUA în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari), scrie presa chineză.

"Previziunea mea este că vom avea o furtună financiară perfectă în 2013. Toată lumea îşi împinge problemele în viitor. Va veni şi nota de plată.''
Nouriel Roubini laureat Nobel pentru Economie

Cine rămâne în clubul select „AAA" şi ce riscă?
Mai mult decât o ameninţare pentru Statele Unite, "o descalificare a notei dată Americii adânceşte dificultăţile statelor dezvoltate, deschizând calea pentru retrogradarea altor ţări", precum Franţa şi Marea Britanie, spune  Jean. Baptiste Pethe, analist la BNP Paribas. În prezent, rămân extrem de puţine ţări cu ratingul perfect (AAA): Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia, Norvegia, Belgia, Austria, Finlanda, Luxemburg, Canada. Unele dintre ele, precum Marea Britanie şi Belgia au probleme la fel de mari cu datoria publică. Alţii sunt de părere că SUA rămân mai sigure decât alte economii care-şi păstrează, pentru moment, ratingul AAA. De pildă, în Marea Britanie, costurile împrumuturilor pe 10 ani sunt mai mari decât în SUA, ceea ce înseamnă că investitorii încă preferă să cumpere obligaţiuni americane.
Panica obligă Europa să taie din bugete
După o săptămână extrem de agitată pe piaţa financiară din cauza crizei datoriilor de stat în Europa şi a retrogradării ratingului SUA, liderii europeni încearcă să-şi coordoneze mişcările pentru a evita un nou declin bursier. Statele G7, grupul celor şapte mari economii ale lumii (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) au programată în dimineaţa aceasta, înainte de deschiderea burselor, o conferinţă telefonică de urgenţă, pe tema crizei datoriilor de stat care ameninţă lumea cu o nouă recesiune. 
Toţi ochii pe Italia
După ce agenţiile de rating au retrogradat economia Portugaliei, a Greciei şi pe cea a Irlandei la categoria „junk", temerile europenilor sunt legate acum de îndatorarea Spaniei şi a Italiei. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, i-a convocat ieri pe guvernatorii băncilor centrale din zona euro ca să decidă dacă vor ajuta Guvernul de la Roma, prin cumpărarea, începând de azi, a obligaţiunilor de stat italiene. Mai multe state europene au cerut Guvernului de la Roma să ia măsuri mai dure de austeritate, înainte de a fi ajutat. Premierul italian Silvio Berlusconi a reacţionat imediat, anunţând că va devansa cu un an, până în 2013, măsurile de echilibrare a bugetului de stat şi promiţând că va introduce în Constituţie reglementări pentru deficitul bugetar. El a asigurat că va reforma sistemul social şi piaţa muncii.
Statul italian are datorii de 1.800 miliarde de euro, iar Berlinul este sceptic că programul de asistenţă europeană este capabil să salveze Roma, relatează „Der Spiegel". La rândul ei, Franţa, care are o datorie mare ea însăşi, a anunţat că va face anumite reduceri bugetare, în septembrie. Ungaria, în schimb, nu a ales calea reducerilor, ci pe cea a acuzaţiilor: Guvernul Orban plănuieşte să dea în judecată guvernarea socialistă pentru mărirea deficitului de la 53 la 82% din PIB, între 2002 şi 2010.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu