marți, 9 august 2011

Depozite de aur în buncărele din Alpii elveţieni

Uncia de aur a trecut de pragul de 1.700 de dolari. Unii analişti vorbesc chiar de posibilitatea ca metalul preţios să atingă fabulosul nivel de 4.000 de dolari.
Dar unde să depozitezi lingourile? Sub saltea? În seiful din bancă? Sobrul săptămânal francez Le Point propune o soluţie originală: un buncăr vechi din inima Alpilor.
Reţea de peşteri pentru a se apăra de invazia lui Hitler
Munţii elveţieni par făcuţi din caşcaval. Într-atât sunt de găuriţi! O calitate pe care o datorează generalului Henri Guisan, comandantul armatei helvete în timpul celui de-al doilea război mondial. Experimentatul militar a înţeles repede că, pentru Hitler, a-i face praf trupele e joacă de copil.

De aceea, Guisan pune la cale politica de apărare prin redute. În cazul unei invazii, armata cu cruce roşie abandonează câmpiile şi se retrage în munţi, printre gheţari. Cătanele elveţiene, transformate în oameni ai cavernelor, se apucă şi sapă o extraordinară reţea de peşteri. Să-l fi descurajat pe Hitler aceste "redute", care la vremea respectivă au costat echivalentul a 7,5 milioane de euro, să invadeze Confederaţia?

În timpul războiului rece, centrul de comanda K 20, "buncărul buncărelor", era pregătit să găzduiască guvernul elveţia, statul major, parlamentarii, împreună cu rezervele de aur ale Băncii Centrale.

Din motive economice, Elveţia a început să renunţe la buncărele sale militare pe la începutul anilor ’90. Un tânăr inginer, Dolf Wipfli, a fost primul care a avut ideea transformării buncărului din Ampeg, cantonul Uri, într-un gigantic seif, la adăpost de catastrofele nucleare, cutremure, atacuri teroriste şi, evident, jafuri. Aici pot fi ascunse, în condiţii absolut sigure, datele informatice ale bancilor sau ale marilor concerne, dar şi comori. În speţă, aur.
Anonimatul proprietarilor de aur este garantat
Elveţia este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa prelucrării aurului. O mie de tone din acest metal preţios tranzitează anual Confederaţia, care numără cinci antreprize de rafinare. "Posesia aurului privat nu este supusă niciunei constrângeri şi este total anonimă. Importul şi exportul de aur sunt libere", explică Gilles Labarthe, autorul lucrării "Aurul african. Jafuri, trafic şi comerţ internaţional". Revista economică "Bilan" vorbeşte despre cozi lungi în faţa ghişeului de numismatică al UBS, pe Bahnhofstrasse, în Zurich.

Pot fi vizitate aceste seifuri din Alpi? Dolf Wipfli, patronul societăţii Swiss Data Safe, a permis unei ziariste de la Swissinfo, radioul internaţional elveţian, să intre în buncărul de la Amsteg. Dar numai după ce a obligat-o să semneze un angajament de confidenţialitate deplină. Ea a putut să-si scrie impresiile, dar nu a avut voie să facă nici o referire la securitate, dimensiunile peşterii, sau numărul de angajaţi. "Acţionarii Swiss Data Safe sunt mulţumiţi: afacerile le merg bine", s-a rezumat să scrie ziarista.

Sursa: EVZ.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu